Va recunoaste Romania independenta Kosovo?

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) publica joi avizul consultativ cu privire la legalitatea declaratiei unilaterale de independenta a Kosovo fata de Serbia.

Avizul CIJ, principalul organ judiciar al Natiunilor Unite, este neconstrangator, dar se asteapta sa intensifice presiunile pentru avansarea negocierilor dintre Belgrad si Pristina despre viitorul statut al fostei provincii sarbe.

Practic, judecatorii Curtii de la Haga trebuie sa stabileasca in ce masura declaratia de independenta a Kosovo este in concordanta cu dreptul international. Ministrii de externe din UE se vor intalni la 26 iulie pentru a discuta si formula un raspuns comun la opinia emisa de CIJ.

Un diplomat al ONU a declarat pentru Associated Press ca, desi decizia de joi a Curtii de la Haga este consultativa, aceasta ar putea da un nou impuls pentru statele care nu au recunoscut inca independenta Kosovo si. Iar odata ce numarul acestora atinge 100, independenta deplina poate fi stabilita.

Kosovo: Curtea de la Haga da joi avizul privind independenta tarii

In ce masura decizia de joi va afecta politica externa a Romaniei? In cazul in care CIJ recomanda recunoasterea independentei, Romania va avea de suferit pe plan diplomatic, in cazul in care nu se va supune? Inainte de decizie, seful diplomatiei de la Bucuresti a precizat ca, indiferent de aceasta, isi va mentine pozitia.

"Avem cel mai solid respect de principiu fata de recomandarile Parlamentului European, dar, in acelasi timp, o linie nationala - nu mai putin principiala - in ceea ce priveste dosarul kosovar. Asteptam avizul consultativ al Curtii Internationale de Justitie pe aceasta problema si ne mentinem pozitia asumata de tara noastra", a declarat in urma cu doua saptamani, la Chisinau, ministrul roman de Externe Teodor Baconschi. De altfel, Romania a pledat in fata Curtii Internationale de Justitie in favoarea pozitiei Serbiei.

In plus, Romania are in momentul de fata 263 de militari dislocati in Kosovo, din care 148 apartin Ministerului Apararii si 115 Jandarmeriei Romane. In cadrul misiunii condusa de NATO (KFOR), Armata participa cu o companie de infanterie (Detasamentul national roman de forte - ROFND-85 de militari), in cadrul detasamentului italian din Grupul de Lupta Multinational de Vest (MNTF-W).

Decizia CIJ, motiv de razgandire?

Exista insa pareri care sustin ca nu inseamna ca pozitia tarii noastre nu se poate schimba. Cristian Ghinea, director al Centrului Roman pentru Politici Europene, crede ca, in cazul unui aviz pozitiv privind independenta Kosovo din partea Curtii de la Haga, ar fi un moment bun pentru ca Romania sa se razgandeasca.

"Romania si-a exprimat, inclusiv recent pozitia ca independenta Kosovo i se pare inacceptabila. Daca decizia Curtii va fi inversa fata de pozitia Romaniei, atunci am avea un pretext pentru a ne schimba aceasta atitudine. Pentru ca, politic vorbind, suntem intr-o pozitie inconfortabila in Uniunea Europeana.

Suntem printre putinele tari care nu au acceptat aceasta independenta, in conditiile in care s-a incercat o atitudine comuna europeana si exista o presiune din partea statelor mari legata de recunoasterea independentei Kosovo", a declarat, pentru Ziare.com, Cristian Ghinea. In cazul in care Romania va continua sa nu recunoasca independenta Kosovo, "pozitia Romaniei in Europa nu va fi afectata", este de parere analistul politic.

Precedent periculos

Pe de alta parte, insa, exista temeri legate de un posibil precedent, in cazul in care Kosovo va deveni independenta.

"Testul Kosovo de la Curtea Internationala are un impact oarecum direct asupra Romaniei pentru ca, desi avizul Curtii este consultativ, el va avea un follow-up practic. In ce priveste Romania, se poate invoca un principiu al analogiei pentru cei care vor sa proclame, de pilda, autonomia asa-zisului Tinut al Secuilor", a declarat, pentru Ziare.com, analistul de politica externa Corneliu Vlad.

Opinia sa este contrazisa insa de cea a lui Cristian Ghinea: "Nu exista ceva comparabil intre Kosovo si Transilvania. Precedentul din Kosovo nu este ca cine cere independenta o primeste automat, ci faptul ca nu e frumos sa intri cu tancuri si sa omori civili, asa cum a facut Milosevici acolo. Situatiile nu sunt nici pe departe comparabile si cred ca aceasta suspiciune exagerata a autoritatilor romane, ca sa nu zic paranoia, nu este binevenita".

Politica faptului implinit

Avizul Curtii de la Haga este cu atat mai interesant cu cat este o situatie fara precedent. In viziunea lui Corneliu Vlad, Romania nu are cale de intors. "Romania are o pozitie ferma de nerecunoastere a independentei Kosovo, din considerente de principiu, nu de ordin practic.

Este foarte complicat sa recunosti independenta unui stat care s-a nascut in conditii de mare turbulenta politica si militara. Ar fi, intr-un fel, o legitimare a politicii faptului implinit. Dincolo de acest lucru, este foarte interesant avizul Curtii pentru ca situatia este complexa si fara precendent, care ar putea crea un context", ne-a declarat analistul.

Recomandari si asteptari

Votul celor 14 judecatori ai CIJ in ceea ce priveste fiecare paragraf al textului complica situatia, deoarece este posibil ca anumite parti din avizul final sa fie interpretabile. Cu toate acestea, informatiile aparute in presa internationala par sa indice ca decizia finala a CIJ va fi favorabila Serbiei, care sustine ca proclamarea independentei Kosovo nu este conforma cu dreptul international.

La 8 iulie 2010, membrii Parlamentului European au recomandat recunoasterea independentei Kosovo de catre toate statele membre ale Uniunii Europene.

"Deputatii europeni ar saluta recunoasterea de catre toate statele membre a independentei Kosovo", potrivit proiectului de rezolutie elaborat de eurodeputatul Ulrike Lunacek. Dupa proclamarea independentei Kosovo, din 17 februarie 2008, 69 de state i-au recunoscut independenta, intre care si Statele Unite ale Americii. Dintre acestea, 22 sunt state membre UE. Cinci state - Spania, Grecia, Romania, Cipru si Slovacia - nu au recunoscut insa independenta Kosovo. Fiecare dintre aceste cinci state au temeri legate de un posibil precedent, legat autoproclamarea independentei unei provincii. A fost unul dintre putinele momente in care Romania nu s-a aliat cu deciziile Americii.

Guvernul de la Pristina nu are nicio indoiala ca judecatorii Curtii vor confirma legitimitatea declaratiei de independenta a Kosovo si compatibilitatea acesteia cu dreptul international. Premierul kosovar Hashim Thaci nu respinge defel negocieri cu Serbia, insa s-a aratat intransingent in chestiunea statutului provinciei care a apartinut candva Serbiei.

De cealalta parte, guvernul de la Belgrad considera ca independenta Kosovo nu este conforma cu dreptul international si solicita o noua runda de negocieri privind statutul provinciei. In context, ministrul de Externe sarb, Vuk Jeremic a declarat ca Serbia nu va recunoaste niciodata independenta Kosovo. "Kosovo a fost, este si va fi o parte a Serbiei", a spus Jeremic.

Kosovo, fosta provincie sarba cu imn, drapel si servicii secrete

La doi ani de la declararea independentei, Kosovo are propriul drapel, propriul imn si chiar propriile servicii de informatii, dar daca cineva vrea sa dea un telefon in fosta provincie sarba trebuie sa formeze prefixul de Serbia.

Die Welt scris ca cei doua milioane de etnici albanezi si cei 120.000 de sarbi - acestia din urma sprijiniti de Belgrad - au relatii tensionate si traiesc sub protectia a mii de soldati straini gratie ajutoarelor in valoare de milioane de euro. Tinerii sarbi si albanezi nici macar nu mai cunosc unii limba celorlalti.

Sarbii si albanezii din Kosovo au avut vieti separate din 1999, cand NATO a bombardat Serbia pentru a o constrange sa-si retraga fortele din provincie. Sarbii care traiesc in Kosovo niciodata nu au recunoscut autoritatile din Pristina.

In ultimii ani, cele mai violente inclestari s-au inregistrat la Kosovska Mitrovita, orasul unde sarbii si albanezii sunt separati de raul Ibar si unde rar ei se incumeta sa mearga in partea cealalta a orasului.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...