Candidatul prooccidental a castigat in fata adversarei sale sustinute de dreapta nationalista in turul al doilea al alegerilor prezidentiale din Macedonia de Nord, potrivit rezultatelor oficiale anuntate luni, un succes care consolideaza actuala putere a carei decizie recenta de a schimba numele tarii a divizat opinia publica.
Stevo Pendarovski, candidat al coalitiei dominate de partidul de guvernamant SDSM al premierului Zoran Zaev, a obtinut 51,75% din voturi dupa numararea a 98,5% dintre buletinele de vot, potrivit rezultatelor preliminare anuntate de Comisia electorala, relateaza AFP.
Adversara sa, Gordana Siljanovska-Davkov, cu pregatire juridica, sustinuta de opozitia de dreapta, a obtinut 44,65% dintre voturi, a precizat comisia.
"Voi fi presedintele tuturor cetatenilor indiferent de candidatul pentru care au votat", a declarat Stevo Pendarovski multimii adunate in fata sediului SDSM si care scanda "Stevo, Stevo".
Profesor de stiinte politice, angajat in eforturile tarii sale de a adera la NATO, Stevo Pendarovski a sustinut acordul incheiat cu Atena care a pus capat unei dispute de aproape 30 de ani cu Grecia privind numele fostei republici iugoslave.
Vezi si Macedonia isi schimba numele, dupa o disputa de 27 de ani cu Grecia
In baza acestui acord istoric cu Grecia, Skopje a acceptat sa isi schimbe numele in Republica Macedonia de Nord si a obtinut in schimb angajamentul Atenei de a inceta blocarea eforturilor acestei tari de aderare la Uniunea Europeana si NATO.
Acordul ramane insa un subiect de diviziune in societatea macedoneana, dreapta nationalista opunandu-se ferm acestuia si considerand ca a fost sacrificata identitatea statului balcanic. Gordana Siljanovska-Davkov s-a declarat si ea impotriva sa.
Victoria lui Stevo Pendarovski intareste cursul luat de guvernul Zaev care s-a implicat cu toata greutatea sa politica in acest acord cu speranta ca rezolvarea litigiului cu Grecia sa conduca, in iunie, la deschiderea negocierilor de aderare la UE.
Executivul de la Skopje se poate felicita, de asemenea, pentru faptul ca rata de participare pentru a valida scrutinul, 40% din totalul de 1,8 milioane de alegatori inscrisi, a fost atinsa. Potrivit Comisiei electorale, 46% dintre alegatori s-au deplasat la sectiile de vot.
Postul de presedinte este mai mult onorific, dar seful statului poate refuza sa semneze legi si complica exercitarea puterii.