70 de ani de NATO: Alianta in stare de criza

In urma cu 70 de ani, 12 state din Europa si America de Nord infiintau NATO. Este una din cele mai de succes aliante militare din istorie. In prezent insa, mai ales Donald Trump pune sub semnul intrebarii viitorul ei.

NATO ar exista in Europa pentru "a-i tine pe rusi afara, pe americani inauntru si pe germani jos". Asa s-a exprimat odata mai in gluma, mai in serios primul secretar general al NATO, britanicul Lord Hastings Ismay. Dar aceasta pozitie era una raspandita in primii ani ai Aliantei Nord-Atlantice: al Doilea Razboi Mondial, inceput de Germania, era abia cu cativa ani in urma, Uniunea Sovietica detinea controlul asupra intregii jumatati estice a Europei, inclusiv partea estica a Germaniei, in timp ce americanii tocmai analizau daca sa lase Europa din nou pe cont propriu si prin urmare si mai expusa influentei sovietice.

Germania nu a fost tinuta "jos" prea multa vreme, cel putin partea sa vestica: Republica Federala Germania a recastigat atat de repede increderea celorlalte tari vestice, incat a fost admisa in 1955 in NATO. Simultan, RDG a intrat in Pactul de la Varsovia, dominat de URSS.

Razboiul Rece, cu ale sale caracteristici dihotomice Est-Vest/URSS-SUA, a durat 40 de ani. Situatia era incordata, dar stabila. In contextul negocierilor de dezarmare purtate cu Uniunea Sovietica in 1988, presedintele american Ronald Reagan a tinut neaparat sa precizeze ca ar avea mereu in vedere interesele europenilor: "Pe primul loc este pentru mine mentinerea unui parteneriat puternic si sanatos intre America de Nord si Europa. Nu vom jerti niciodata interesele acestui parteneriat pentru un tratat cu Uniunea Sovietica".

Conflicte noi

In 1989/90, situatia s-a schimbat radical. Comunismul s-a prabusit, la fel ca si URSS. Puterile castigatoare in al Doilea Razboi Mondial si-au dat acordul pentru reunificarea Germaniei ca tara membra a NATO. Marea schimbare petrecuta in Europa a insemnat si aderarea la NATO in anii urmatori a majoritatii tarilor din fostul Pact de la Varsovia, printre care Polonia, Romania si tarile baltice.

Intre timp, situatia seamana din nou cu cea din perioada Razboiului Rece. Rusia sustine ca se simte amenintata de extinderea estica a NATO si se reinarmeaza. Ceea ce franeaza extinderea si pe mai departe a Aliantei Nord-Atlantice: tari ca Georgia si Ucraina nu isi pot face mari sperante ca vor fi primite in NATO, care vrea sa evite generarea de noi conflicte.

De altfel, NATO nu duce lipsa de conflicte. Incepand cu anii 90, Alianta se implica tot mai mult in regiuni de criza din afara granitelor ei. Inclusiv Germania, prezenta in Balcani si Afganistan, chiar daca participarea Berlinului la astfel de misiuni a generat initial discutii aprinse in Republica Federala, din cauza istoriei national-socialiste.

O singura data in istoria de 70 de ani a NATO a fost invocat articolul prin care toate tarile sunt chemate sa asigure apararea colectiva a unei tari membre: s-a intamplat dupa atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA. Au urmat insa discutii aprinse pe marginea consecintelor acestor actiuni, aceste tensiuni divizand NATO pentru mai multi ani.

Totul s-a schimbat dupa aparitia lui Trump

NATO se afla din nou sub presiune de la preluarea mandatului de presedinte al SUA de catre Donald Trump, in urma cu doi ani. Trump a pus de mai multe ori sub semnul intrebarii sensul NATO si al obligatiei de aparare colectiva. In 2018, el s-a intrebat de ce ar trebui SUA sa apere un stat membru mic precum Muntenegru si sa riste astfel sa declanseze al treilea razboi mondial. Trump a mai amenintat ca protectia Americii va fi primita doar de tarile care platesc suficient. Trump ii reproseaza mai mareu Germaniei ca aloca prea putin din bugetul ei pentru Aparare. La ultimul summit NATO din 2018, Trump a fost ceva mai moderat in exprimare, dar a ramas la teza sa conform careia SUA ar fi folosite de celelalte state membre ale Aliantei. "Platim mult prea mult la bugetul NATO. NATO este foarte importanta, dar NATO ajuta mai mult Europa decat ne ajuta pe noi".

Cancelarul german Angela Merkel a raspuns la acelasi summit ca Germania ar fi foarte recunoscatoare NATO. "Dar Germania face la randul ei foarte mult pentru NATO. Suntem al doilea mare furnizor de trupe. Punem in slujba NATO cea mai mare parte a capacitatilor noastre militare. Si suntem si in ziua de azi foarte puternic implicati in Afganistan, lucru prin care reprezentam si interesele Statelor Unite ale Americii".

Alianta "nu este batuta in piatra"

Obiectivul oficial al NATO, dupa un summit din 2014, este ca fiecare tara membra sa aloce Apararii pana in 2024 in jur de 2% din PIB. SUA au alocat in 2018 3,39% din PIB pentru armata. Doar putine state europene au atins in 2018 nivelul de doua procente. Germania s-a aflat doar la 1,23%. Nici in noul buget german nu se apropie macar de 2% cheltuielile destinate Apararii. Merkel a promis 1,5% pana in 2024, dar Trump cere "minim" 2%. Social-democratii germani, parte in marea coalitie de la Berlin, franeaza in mod special cheltuielile militare ale tarii. Purtatorul de cuvant al SPD in probleme de politica externa, Nils Schmid, a avertizat pentru DW ca acest prag de 2% nu trebuie sa devina un fel de "fetis". "Decisiva ar fi mai degraba extinderea capacitatilor militare ale Germaniei, lucru pe care il facem." Disputa continua.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat la randul sau recent: "Nu este scris in piatra ca legatura transatlantica va dainui vesnic". A fost o fraza destinata mai ales impulsionarii Berlinului. Stoltenberg isi face sperante privind in urma in trecutul Aliantei: "In istoria NATO am avut numeroase diferente de opinie si le-am depasit mereu. La final, suntem cu totii de acord ca America de Nord si Europa sunt mai in siguranta impreuna".

Christoph Hasselbach

”Nu am ce să-mi reproșez. Mandatul rămâne pe masa coaliției”. Cîrstoiu a făcut declarații în faţa Spitalului Universitar. Explicaţii privind acuzaţiile de incompatibilitate

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...