Am vazut cum ar arata Romania fara NATO

La inceputul lunii, am fost invitat de catre Fundatia Friedrich Naumann la conferinta "The Future of Freedom" - un eveniment anual pe tema securitatii in Europa de Est.

Editia din acest an s-a tinut la Harkov, in Ucraina, la doar cateva zeci de km de zona de conflict si a inclus subiecte de interes major pentru toate statele din regiune, inclusiv Romania: amenintarea ruseasca, razboiul hibrid si propaganda, atacurile cibernetice si perspectivele NATO in contextul noi administratii Donald Trump.

Tin sa remarc efortul organizarii acestui eveniment atat de necesar de catre Friedrich Naumann Foundation si sa le multumesc pentru invitatia facuta, cat si pentru onoarea de a fi singurul invitat din Romania, alaturi de inalti demnitari din Europa de Est (fosti sau actuali ministri sau prim-ministri din Ucraina, Estonia, Polonia, Georgia sau Bulgaria).

A fost un eveniment organizat exemplar, mai ales pentru modul atipic in care s-a desfasurat: pe langa dezbateri si workshop-uri, a inclus si vizite in apropierea liniei frontului, la Sloviansk, un oras care a fost initial ocupat de "omuletii verzi" si eliberat ulterior de armata ucraineana.

Desi conflictul din Ucraina a disparut aproape total din atentia publica, inclusiv in Romania, acesta ramane o realitate dramatica, chiar in vecinatatea tarii noastre.

Costurile sale sunt enorme si aproape au ruinat o tara intreaga. Mult mai important si mai impresionant insa, pe langa costurile materiale, sunt tragediile personale pe care le-a cauzat acest conflict.

Poate cel mai emotionant moment din aceste zile petrecute in estul Ucrainei, care mi-au lasat o puternica impresie, a fost relatarea unui fost combatant ucrainian despre o rusoaica, mama a unui soldat din tabara separatistilor, mort in lupta, care plangand langa ramasitele copilului sau il blestema pe Putin pentru declansarea acestui razboi. Acest moment rezuma perfect concluziile conferintei de la Harkov: lacrimile de mama sunt aceleasi, indiferent de ce parte lupta fiul sau.

In ceea ce priveste atribuirea responsabilitatii pentru aceste tragedii, parerea unanima se indreapta catre un singur vinovat, iar acela locuieste la Kremlin.

Cu toate dezmintirile sale oficiale, toate indiciile duc catre Rusia, desi Vladimir Putin nu recunoaste sustinerea trupelor care se fac vinovate de atentatele din Sloviansk.

Cu toate acestea, semnele sunt evidente. De exemplu, armamentul si uniformele trupelor sunt aproape identice cu cele purtate de trupele rusesti care au anexat anterior Crimeea.

Dupa cum a afirmat un oficial ucrainean de rang inalt in cadrul vizitei de lucru organizata de Fundatia Naumann, dovezile implicarii Federatiei Ruse sunt fara echivoc. Ucrainenii gasesc constant armament rusesc, care este produs doar in Rusia si nu ar fi putut ajunge in vestul Ucrainei decat cu sprijinul Moscovei.

Putin a demonstrat deja in urma conflictelor din Georgia si Crimeea ca este dispus sa faca orice pentru a nu-si pierde influenta in estul Europei si a impiedica state precum Ucraina si Georgia sa se apropie de NATO.

Sa nu uitam ca interventia rusilor in Georgia in 2008 reprezinta primul atac impotriva unui stat suveran de la prabusirea URSS, in timp ce Crimeea a reprezentat prima modificare a granitelor unui stat european de la invaziile naziste din debutul celui de-Al Doilea Razboi Mondial.

Despre razboiul din Ucraina se spune, in general, ca este un razboi diferit, un razboi hibrid, si este adevarat.

Tetiana Popova, fostul ministru adjunct pentru politica informationala din Ucraina, a aratat in cadrul evenimentului Fundatiei Naumann cum a fost atacata informatic tara sa: hackerii au patruns pentru cateva minute in serverele Autoritatii Electorale, au inversat rezultatele si au atacat site-ul Ministerului de Externe si paginile oficiale de pe retelele sociale ale institutiilor ucrainene.

De asemenea, au fost folosite atacuri informatice si pentru a sterge clipuri video de pe conturi private de Youtube cu soldatii ucraineni ucisi, dar si pentru inchiderea unor centrale electrice din vestul Ucrainei.

Pe de alta parte, atunci cand vizitezi acele locuri si vezi urmele de gloante pe ziduri, cladirile distruse sau crucile de pe mormintele soldatilor ucisi, realizezi ca este totodata un razboi traditional. Cu sange, cu morti si cu o imensa suferinta.

In Sloviansk au loc numeroase incalcari ale acordurilor de la Minsk, sunt utilizate arme ilegale, sunt distruse spitale sau scoli.

Chiar cu cateva saptamani in urma, au avut loc bombardamente soldate cu patru victime, toti fiind civili. Efectele acestei stari permanente de conflict sunt catastrofale pentru toate sectoarele, activitatea economica fiind aproape anihilata.

Cred ca aceste locuri ar merita vizitate de toti romanii, insa mai ales de catre cei care pun la indoiala importanta sau necesitatea apartenentei noastre la NATO.

Pana ajungeti acolo, va provoc la un exercitiu de imaginatie: care ar fi fost statutul Romaniei, daca nu am fi fost membru al Aliantei Nord-Atlantice, ci un biet "stat - tampon", asa cum afirma unii "oameni de bine" de la noi care vor sa "pastram relatii bune cu toata lumea"?

Cel mai probabil un statut similar cu cel al Ucrainei de azi. Mai departe, daca toanele expansioniste ale "tarului de la Rasarit" nu ar fi vizat Crimeea si estul Ucrainei, ci mai degraba Republica Moldova, cum credeti ca ar fi aratat Romania? Un posibil raspuns il pot reprezenta pozele de mai jos.

La acest articol a contribuit si Alin Iliescu, politolog, absolvent al Masterului de Comunicare Politica si Marketing Electoral din cadrul SNSPA si specialist in comunicare new media. Este implicat activ in proiectele de schimbare civica din Romania, iar in prezent ocupa functia de director executiv al Platformei Actiunea Civica a Tinerilor (PACT).

Sebastian Burduja este Managing Partner al companiei RISE Consortium, o platforma globala de investitii dedicata dezvoltarii Romaniei. A lucrat ca expert in domeniul dezvoltarii regionale pentru Banca Mondiala, la sediul central din Washington, D.C. A fost si consultant la Dalberg Global Development Advisors, o firma de consultanta strategica, specializata in solutii de dezvoltare la nivel mondial. A lucrat la Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru Europa, la McKinsey & Co., la National Endowment for Democracy si la Institutul Freeman Spogli pentru Afaceri Internationale. Este co-fondator si presedinte de onoare al Ligii Studentilor Romani din Strainatate (LSRS), membru fondator al Fundatiei CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studentilor si Absolventilor Romani) si presedinte al Platformei Actiunea Civica a Tinerilor (PACT).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Candidatul periculos pentru Ciolacu în cazul retragerii lui Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei: ”Va fi un șoc pentru PSD”

Situația candidatului Cătălin Cîrstoiu se complică pe zi ce trece, iar PSD și PNL par că s-au spălat pe mâini în ceea ce îl privește. Recent, Marcel Ciolacu a declarat că medicul...

Gafa rușinoasă a premierului Ciolacu în Qatar. Ce-a putut să spună în loc de ”lecție” VIDEO

În timpul vizitei sale în Qatar, premierul Marcel Ciolacu a fost protagonistul unei gafe rușinoase, în timp ce lăuda grandoarea Campionatului Mondial de Fotbal găzduit de țara asiatică în...