O conferinta de securitate in vremuri nesigure

Ca in fiecare an, Conferinta de Securitate de la Munchen aduce laolalta numerosi sefi de stat si de guverne. Reuniunea se va concentra asupra numeroaselor provocari la adresa securitatii globale.

Ar proteja Statele Unite un aliat NATO cu forta armata daca ar fi necesar? Ar trebui tarile Uniunii Europene sa coopereze mai indeaproape in probleme vizand apararea? Se confrunta lumea cu o "furtuna perfecta" constand in schimbari climatice si amenintari de securitate?

Acestea si alte intrebari vor domina agenda Conferintei de Securitate de la Munchen din acest an.

Organizat in mod traditional la Hotel Bayerischer Hof, evenimentul aduce laolalta sefi de stat si de guverne din 30 de tari, ministri de Externe si ai Apararii, jurnalisti, precum si reprezentanti ai organizatiilor economice.

O lume vestica mai compacta

Situatia globala de securitate este tensionata, tendinta care s-a mentinut in ultimii ani. Autorii raportului de securitate 2020 de la Munchen, document menit sa determine tonul conferintei de securitate, vorbesc despre "lipsa de vest".

Prin acest artificiu verbal, semnatarii raportului incearca sa sublinieze ca lumea in ansamblu, dar cu precadere Vestul, incepe sa isi piarda valorile si directia strategica.

In raport se arata ca "lumea devine tot mai putin vestica". In timp ce unii cred ca Vestul este amenintat de "internationalismul liberal", altii observa ca "pericolul rezida tocmai in ascensiunea iliberalismului si intoarcerea nationalismului".

In timp ce atat dreapta, cat si stanga iau in calcul ideea asumarii de mai putine responsabilitati globale, autorii documentului opineaza ca "reticienta occidentalilor de a se mai angaja in conflicte externe violente nu inseamna ca aceste conflicte vor disparea". Dimpotriva, ele ar putea chiar sa se inrautateasca.

De pilda, presedintele american Donald Trump a indicat ca vrea sa retraga trupele americane din Afganistan, la fel cum a retras deja fortele speciale din Siria.

Pe de alta parte, numarul fortelor americane desfasurate in strainatate este in crestere, in primul rand, pentru a combate presupusa amenintare iraniana. Uciderea generalului iranian Khassem Soleimani a fost doar cea mai recenta dovada ca Donald Trump este intr-adevar dispus sa riste o confruntare militara in Orientul Mijlociu.

Desi raspunsul iranian la agestul americanilor a fost limitat, la conferinta se va pleda pentru reducerea tensiunilor in regiunea Golfului.

Cu exceptia Washingtonului, Conferinta de Securitate de la Munchen este cel mai bun loc de conectare la principiile fundamentale ale politicii externe a Statelor Unite, in capitala bavareza reunindu-se un numar important de decidenti americani. Pe langa secretarul de Stat Mike Pompeo si secretarul Apararii Mark Esper, sunt asteptati mai multi congresmeni.

Conferinta va oferi totodata prilejul examinarii raspunsului international la planul de pace pentru Orientul Mijlociu al presedintelui Donald Trump.

Afirmare europeana?

Un interes deosebit va fi cu siguranta acordat si modului in care Europa va raspunde problemelor pe care le infrunta. Vor fi solutiile europene diferite fata de cele din trecut?

Unii observatori apreciaza ca, pe fondul cresterii populismului de dreapta si a nationalismului, UE se va intoarce catre interior si se va distanta de restul lumii.

Unele dintre discutiile de la conferinta se vor concentra asupra modului in care Uniunea Europeana isi poate creste influenta, in special printr-o mai mare cooperare in domeniul apararii.

Problema migratiei dinspre sud a devenit si mai presanta pentru Europa, din cauza conflictelor din Siria si Libia, in timp ce Rusia exercita o influenta destabilizatoare din est.

Multi europeni doresc ca UE sa actioneze ca jucator global, cu mai multa incredere decat inainte si mai independenta de Statele Unite. Presedintele francez Emmanuel Macron considera ca Europa trebuie sa invete sa isi exercite puterea, in caz contrar riscand sa "dispara din punct de vedere geopolitic".

Situatia in care Statele Unite aleg sa ramana pasive in Orientul Mijlociu sau chiar sa renunte in totalitate la angajamentul asumat in aceasta regiune, in timp ce Rusia si Turcia incearca sa isi extinda influenta in tari precum Siria sau Libia, ofera Europei oportunitatea de a veni cu o noua politica in aceasta parte a lumii, una care sa tina cont mai mult de interesele sale strategice si economice.

Odata cu iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana si punerea sub semnul intrebarii a principiului de aparare colectiva in cadrul NATO, coordonarea si imbinarea partiala a capacitatilor de aparare europene par mai importante ca niciodata.

Autorii raportului de securitate scriu: "NATO si Uniunea Europeana se lupta. (...) Cresterea iliberalismului in statele membre inseamna provocari enorme pentru ambele parti."

Intrebarea este insa daca statele membre ale UE vor gasi raspunsuri comune, nu numai in aparare, ci si in politica externa si de migratie. Nu pentru prima oara, la Conferinta de Securitate va fi dezbatut in mod energic si subiectul extinderii UE, mai ales ca statele din Balcanii de Vest sunt puternic reprezentate la reuniune.

Miscari geostrategice de putere

Rusia ramane o preocupare majora pentru strategii europeni. Rusia a avut mai multe succese diplomatice la ultima conferinta de securitate, intre care apelul presedintelui Macron de regandire a relatiilor cu Moscova.

Insa Europa este divizata intre impulsul de a mentine dialogul (si relatiile comerciale) cu marele sau vecin din est si ingrijorarile in legatura cu obiectivele strategice ale Moscovei.

Chiar daca nimeni nu recunoaste, astfel de schimbari globale de putere se afla in centrul atentiei la numeroasele intalniri care au loc la Hotel Bayerischer Hof. In 2019, presedintele chinez Xi Jinping a indicat ca tara sa va actiona impotriva a ceea ce vede ca fiind o ingerinta in "curtea sa din spate", si anume in Marea Chinei de Est si de Sud.

Pe langa confruntarea comerciala cu Statele Unite, China infrunta si alte provocari, cum ar fi noul coronavirus, situatia tensionata din Hong Kong si preocuparile occidentale cu privire la gigantul tehnologic Huawei.

Pe acest fundal, relatiile cu Beijingul vor juca un rol esential pe agenda importantei reuniuni din Bavaria.

O alta problema asiatica este situatia din peninsula coreeana. In 2019, Trump s-a intalnit cu liderul nord-coreean Kim Jong-Un pentru a-l determina sa renunte la inarmarea nucleara. Unii au numit acest mod personal de a face politica drept "diplomatie reality show". Insa aceasta atmosfera a disparut in mare parte.

Regimul nord-coreean a anuntat ca nu se mai simte obligat sa respecte angajamentul asumat de a nu testa arme nucleare. In clipa de fata, Coreea de Nord dispune de o racheta cu raza lunga de actiune care poate ajunge in Statele Unite.

Phenianul acuza Washingtonul de inflexibilitate si catalogheaza sanctiunile americane impotriva Coreei de Nord drept "brutale si inumane". Si acest subiect va fi abordat la Munchen, unde sunt asteptati delegati atat din Coreea de Sud, cat si din Coreea de Nord.

Orban acuză Biroul Electoral Central că favorizează alianța PSD-PNL: ”Le-a dat voie să desfacă alianţa împotriva firii”

Liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a acuzat joi, 25 aprilie, Biroul Electoral Central că ar fi modificat „în mod ilegal” o hotărâre de guvern şi că instituţia ar fi...

Liderul USR, după trimiterea în judecată a lui Clotilde Armand: ”Sunt nişte dosare fake, hărţuieli politice”

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a reacţionat după Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 şi a afirmat că...