Ce semnifică vizitele făcute în Franța și Polonia de noua conducere a Germaniei. Proiectul "Europa autonomă strategic" ANALIZĂ

Noul ministru de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, s-a aflat, astăzi în Polonia, iar noul cancelarul Scholz urmează să vină și el la Varșovia, duminică, după ce astăzi se află la Paris.

Ce ne spune această ordine despre politica externă și de securitate a noului guvern de centru-stânga de la Berlin? Că Germania conferă o importanță axială legăturilor ei cu Franța și cu Polonia.În cea de-a treia sa zi de mandat, Scholz vizitează cel mai important partner european al Germaniei, ţara vecină Franţa.

Dar Olaf Scholz nu păşeşte pentru prima dată în Palatul Élysée. El a fost acolo nu demult în calitate de vicecancelar şi ministru de Finanţe în cabinetul Merkel, pentru a discuta cu omologul său francez Bruno Le Maire. Cei doi au sprijinit apariţia fondului de reconstrucţie a UE în contextul pandemiei de coronavirus. "La noi Scholz este considerat mai ales un reprezentant al continuităţii şi previzibilităţii", a declarat Christophe Arend, deputat al partidului de guvernământ (LREM), citat de DW.

În Franţa programul noului guvern german este citit cu satisfacţie

Şi în privinţa agendei politice a lui Scholz există bunăvoinţă în Franţa. "Cred că la Paris acordul de coaliţie german a fost citit cu mare bucurie, mai ales secţiunile privind politica europeană, externă şi de securitate", a declarat pentru DW Ronja Kempin, expertă în probleme ce ţin de Franţa a postului de televiziune SWR. Mai ales fiindcă noul guvern german vrea să edifice "o Europă autonomă din punct de vedere strategic"

Cu alte cuvinte, o Europă capabilă să vorbească pe o singură voce în materie de politica externă şi de securitate. Acesta este un obiectiv urmărit de mai mulţi ani de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, care s-a lovit până acum de ezitările Berlinului.

Paul Maurice, membru al IFRI, subliniază că acordul de coaliţie este sub numeroase aspecte un răspuns întârziat dat mâinii întinse de Macron Germaniei. Fiindcă Franţa a fost ani în şir mai degrabă dezamăgită de Germania lui Merkel.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-a declarat mulţumit de primele sale discuţii cu noul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, apreciind că între ei există o „convergenţă solidă de vederi” şi o „voinţă de cooperare”.

După întâlnirea cu Scholz, președintele Macron a declarat că există o „convergenţă solidă de vederi” şi o „voinţă de cooperare”.

Şeful statului francez a menţionat în acest sens apărarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, un „răspuns comun în subiectul migraţiei”, precum şi relaţiile cu Africa şi cu China.

Succesorul Angelei Merkel a declarat, la rândul său, că nu există incompatibilităţi între Paris şi Berlin în privinţa creşterii economice şi solidităţii finanţelor, pentru degajarea unor noi capacităţi financiare.

„Este vorba despre menţinerea acestei creşteri (economice) care a fost generată de Pactul de Relansare. Trebuie, în acelaşi timp, să lucrăm la soliditatea finanţelor noastre. Acest lucru nu este contradictoriu. Eu consider că acestea sunt cele două feţe ale aceluiaşi efort”, a declarat Olaf Scholz.

Alegând Parisul pentru prima sa vizită oficială în calitate de cancelar, Olaf Scholz subliniază importanţa cooperării motorului franco-german al UE, comentează presa franceză.

„Această vizită este un moment foarte important pentru a construi baze solide în cooperarea dintre ţările noastre. Nu doar pentru relaţia bilaterală, ci şi pentu subiectele europene, marile subiecte internaţionale”, a afirmat Macron.

"Cu noul guvern german se vor putea realiza mai rapid înţelegeri vizând politica europeană decât a fost cazul până acum", consideră Ronja Kempin. Programul noii coaliţii de la Berlin înşiră pe şapte pagini solicitări în parte radicale şi planuri de investiţii în întreaga Europă. Dar e de neînchipuit ca acestea să fie sprijinite în această formă de vecinii europeni, cu precădere de Polonia şi Ungaria. Teoretic, cele două ţări ar putea bloca aceste reforme.

Rămân însă câteva chestiuni aparent insurmontabile: de pildă spinoasa chestiune a energiei atomice. Aceasta nu schimbă cu nimic hotărârea Germaniei de a renunţa la această sursă de energie. Noua coaliţie de la Berlin şi-a propus ca pana în 2030 să obţină 80% din curent din surse regenerabile. În Franţa, în schimb, există convingerea că obiectivele de climă nu pot fi atinse decât prin energie atomică modernă, cu eficienţă sporită.

De asemenea, Parisul priveşte cu scepticism, ba chiar cu teamă, spre noul ministru german al Finanţelor, Christian Lindner, un apărător al disciplinei bugetare, cu care va fi dificilă o reformă a pactului european de stabilitate, care să permită mai multă flexibilitate în materie de îndatorare suplimentară a statelor. În această privinţa Franţa şi statele din sudul Europei se află de o parte a baricadei, iar Germania, Austria, Olanda, Suedia şi Danemarca de cealaltă parte.

Dar acestea sunt dispute pentru viitorul mai îndepărtat. Până atunci Franţa va prelua de la 1 ianuarie 2022 pentru şase luni preşedinţia prin rotaţie a Consiliului European. În aprilie anul viitor vor avea loc în Franţa alegeri prezidenţiale şi rezultatul lor este complet imprevizibil. Aşadar, există o fereastră de numai trei luni în care Germania şi Franţa ar putea demara împreună proiecte europene de anvergură. Din această perspectivă vizita lui Olaf Scholz la Paris nu este doar una de curtoazie.

Polonia a cerut Germaniei să-şi „asume responsabilitatea“ pentru Al Doilea Război Mondial

Cât privește Polonia, liderii populiști de la Varșovia au cerut vineri noului guvern german să fie „pregătit să-şi asume“ responsabilitatea pentru Al Doilea Război Mondial şi să deschidă discuţii, transmite AFP.

Într-un briefing de presă cu noua şefă a diplomaţiei de la Berlin, Annalena Baerbock, ministrul de externe polonez Zbigniew Rau a declarat că Varşovia „aşteaptă de la noul guvern german să fie pregătit să-şi asume această responsabilitate, deopotrivă sub forma de negocieri cu privire la indemnizaţii şi reparaţii“.

„Trebuie să revenim asupra restituirii bunurilor culturale jefuite de Germania, asupra posibilei dezvoltări a unui sistem de compensaţii pentru monumentele culturii poloneze“, a adăugat Rau.

Annalena Baerbock, aflată în prima sa vizită la Varşovia, l-a asigurat pe omologul polonez că prietenia germano-polonă „'în Uniunea Europeană este ceva inestimabil“ - chiar dacă „ea nu este evidentă“ -, ţinând cont „de pierderile poloneze incomensurabile din timpul războiului şi ocupaţiei“.

Ministrul german a subliniat că acordul noii coaliţii guvernamentale face „referire la culpabilitatea şi la responsabilitatea germanilor şi la obligaţiile Germaniei“ pentru trecut.

„Este sarcina noastră istorică să cultivăm pacea şi prietenia într-un mod deschis şi sincer7, a mai spus Annalena Baerbock, care a depus o jerbă la mormântul soldatului necunoscut din capitala poloneză.

Ministrul polonez a reafirmat opoziţia ţării sale faţă de gazoductul Nord Stream 2, subliniind că „nu va înceta să ceară închiderea acestui proiect care dăunează Europei“.

Noua şefă a diplomaţiei de la Berlin, care a fost primită mai devreme de preşedintele polonez Andrzej Duda, a dat asigurări că prietenia germano-polonă exclude „o politică pe deasupra capetelor vecinilor noştri' sau 'în detrimentul celuilalt'.

În timpul întâlnirii, cei doi miniştri au abordat şi chestiunea statului de drept în Polonia, şefa diplomaţiei germane admiţând că există „divergenţe majore“ în această privinţă.

Pe de altă parte, ea a dat asigurări că Germania susţine Polonia şi ţările baltice în criza de la frontiera cu Belarus, şi a insistat pe nevoia de a fi ajutaţi migranţii deveniţi „victimele unui joc cinic“ al regimului de la Minsk.

Germania consideră că Polonia a renunţat în 1953 la reparaţiile de război din partea fostei Republici Democrate Germane, iar chestiunea a fost rezolvată definitiv odată cu Tratatul „2+4“ între cele două state germane şi cei patru învingători - SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa, tratat a cărui semnare în septembrie 1990 a deschis calea reunificării germane.

Conservatorii polonezi contestă însă acordul din 1953, încheiat în epoca comunistă, şi, temându-se poate de o dezbatere juridică complexă, preferă să insiste asupra 'datoriei morale' a germanilor.

Livrări americane pentru Ucraina prin Germania și Polonia

Pentagonul a pregătit de luni de zile pachete de arme și muniții pentru Ucraina. Sunt disponibile livrări prin Polonia și prin centrele logistice ale armatei americane din Germania. Acum...

Penalty executat de președintele Franței, Emmanuel Macron. Unde s-a dus mingea VIDEO

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a jucat miercuri într-un meci în scopuri caritabile, alături de foste glorii ale fotbalului francez şi mondial, reuşind să transforme o lovitură de...