Ce poate face mecanismul UE de monitorizare a statului de drept? (DW)

De ani de zile, UE dezbate modul in care evolutiile antidemocratice din statele membre pot fi oprite. Este noul mecanism de aparare a statului de drept un instrument adecvat in acest sens?

Mecanismul statului de drept a provocat dezbateri aprinse in spatiul public european. Dupa ce la reuniunea ambasadorilor statelor UE din 16 noiembrie a fost adoptat prin majoritate calificata un mecanism care conditioneaza accesarea fondurilor europene de situatia statului de drept, Polonia si Ungaria au blocat prin veto intr-un vot preliminar la aceeasi reuniune bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, aruncand Uniunea Europeana intr-o criza grava.

La inceputul anului, dupa o dezbatere controversata, asa-numitul mecanism privind statul de drept a intrat in sfarsit in vigoare, promitand sa aduca mai multa transparenta si democratie in statele membre.

Denumirea oficiala a mecanismului este aparent nesemnificativa: "Regim general de conditionalitate pentru protectia bugetului Uniunii". In termeni nominali, acest regulament ar trebui sa serveasca la sanctionarea de catre UE a statelor membre care se abat de la valorile fundamentale ale Uniunii Europene si de la principiile statului de drept.

De un deceniu, aceste sanctiuni fac obiectul unor lupte dure in UE

Initial, ele au fost declansate de restructurarea antidemocratica a Ungariei, initiata de Viktor Orban in 2010. Iar din 2015 incoace si de politica guvernelor din Polonia, conduse de partidul "Lege si Justitie" (PiS).

De ani de zile, UE solicita in mod repetat Uniunii Europene sa respecte statul de drept. Fara succes, deoarece optiunile dinaintea sanctionarii, cum ar fi procedura vizand severul Articol 7, au esuat.

Mecanismul statului de drept ar trebui sa puna capat acestei situatii. Insa este acest mecanism aplicabil din punct de vedere legal dupa intrarea lui in vigoare la inceputul lunii ianuarie? Aceasta este pozitia Comisiei Europene si a Parlamentului European. Polonia si Ungaria insista ca mecanismul sa fie revizuit mai intai de Curtea Europeana de Justitie si abia dupa aceea aplicat, ceea ce ar putea dura un an sau doi.

Regulamentul care a intrat acum in vigoare are la baza o initiativa a Parlamentului European din 2018. Initial, fusese vizat un mecanism mai amplu privind sanctionarea unui numar mare de incalcari ale statului de drept in UE. Insa in iulie 2020 Parlamentul, Comisia si statele membre au ajuns la un compromis: mecanismul este limitat la nereguli care implica fonduri europene.

Mecanism edulcorat de Ungaria si Polonia

Cei mai multi experti considera ca reglementarea nu mai vizeaza atat de mult statul de drept, fiind coborata la nivelul unui mecanism anticoruptie. "Din pacate, aceasta este realitatea", spune pentru DW expertul in drept constitutional, Gabor Halmai, care preda la Institutul Universitar European din Florenta. "Faptul ca UE nu a putut sanctiona incalcari grave ale statului de drept timp de zece ani, in cazul Ungariei, si cinci ani, in cazul Poloniei, nu va schimba cu nimic noul mecanism".

Nici vicepresedinta Parlamentului European, social-democrata germana Katarina Barley, nu este multumita de compromis. "Din pacate, trebuie spus ca guvernele Ungariei si Poloniei au reusit sa slabeasca putin mecanismul", a declarat ea pentru DW.

Bariere pentru aplicare

Unul dintre obstacolele care se aplica la insistenta oponentilor mecanismului: Consiliul European, forul sefilor de stat si de guvern ai UE, trebuie sa aprobe sanctiuni cu majoritate calificata. In practica vorbim despre 15 din cele 27 de tari membre cu cel putin 65 la suta din populatia UE. Initial, mecanismul avea in vedere prevenirea sanctiunilor numai cu o majoritate calificata in Consiliu.

Mecanismul privind statul de drept poate combate mai mult decat numai coruptia, afirma Barley. Pe de alta parte, Parlamentul European ar putea determina aplicarea sanctiunilor in cazul periclitarii generale a independentei justitiei.

Deoarece dreptul de initiere a procedurilor de sanctionare revine numai Comisiei, multe vor depinde de vointa politica a acesteia, spune Barley. Social-democrata germana este sceptica cu privire la acest aspect, aratand ca pana acum Comisia a fost destul de prudenta in ceea ce priveste Polonia si Ungaria.

Barley aminteste ca la nivelul Comisiei Europene nu a existat nicio obiectie in decembrie impotriva declaratiei sefilor de stat si de guvern ai UE potrivit careia mecanismul ar trebui mai intai examinat de Curtea Europeana de Justitie inainte de a fi aplicat. Polonia si Ungaria vor sa profite de aceasta posibilitate.

Activistii pentru drepturile civile sunt dezamagiti

Contactata de DW, o purtatoare de cuvant a Comisiei a negat faptul ca mecanismul privind statul de drept nu va fi aplicat pana cand nu va fi examinat de CEJ. "Comisia este in curs de stabilire a orientarilor pentru aplicarea regulamentului", a raspuns aceasta la o intrebare scrisa adresata de DW. "Regula se va aplica de la 1 ianuarie 2021 si nu se va pierde niciun caz". Cu toate acestea, expertii si activistii pentru drepturile civile sunt dezamagiti.

Noul mecanism este "un pas inainte", spune Marta Pardavi, co-presedinte a filialei ungare a Comitetului de la Helsinki, una dintre cele mai importante organizatii pentru drepturile civile din Ungaria. "Cu toate acestea, regulamentul este doar un mijloc imperfect de protejare a statului de drept. Rezultatul dezbaterii indelungate in legatura cu acest mecanism nu poate satisface pe nimeni".

Si mai critic este expertul in drept constitutional Gabor Halmai. Perdantii dezbaterii despre mecanismul de monitorizare a statului de drept sunt cei care sperau ca slabirea democratiei si a statului de drept in Polonia si Ungaria ar putea deveni reversibila cu ajutorul UE. "Acum sunt nevoiti sa accepte ca nu pot conta pe ajutor de la Bruxelles", a spus Halmai.

Articol publicat si pe Deutsche Welle.ro

Mai puteti citi:

• Cum vrea PSD sa dubleze salariul minim, prin lege. Fostul partid de guvernamant are in plan sa speculeze discutii purtate la varful UE
• VIDEO Catalin Drula, ministrul Transporturilor, la emisiunea "Dialogurile Ziare.com": Companiile de stat cu bani multi sunt ca niste borcane cu miere
• Daune morale de zeci de mii de euro pentru sapte grefiere obligate sa lucreze intr-o "cusca". Conditiile de munca inumane reclamate in justitie
• Reactie adversa severa la vaccinul BioNTech Pfizer, in Romania. Un medic din Valcea a paralizat temporar dupa rapel
• Ce spune Ana Maria Prodan despre divortul de Reghecampf si cum va gestiona situatia cu Gigi Becali

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...

România: riscurile de azi și ce se întâmplă (până) în 2035

Poate România ține pasul cu schimbările rapide care au loc în marile economii europene? Și ce-ar trebui să facă pentru a nu fi lăsată în urmă? O analiză de Sabina Fati. Un Raport al...