Liderul sârbo-bosniac Milorad Dodik se joacă cu focul în Balcani. Amenințări la adresa NATO ANALIZĂ

Liderul sârbilor bosniaci Milorad Dodik aprinde flăcările naționaliste în Bosnia și Herțegovina, încercând să o separe. Este o cale periculoasă într-o regiune explozivă, iar UE și SUA încearcă să stingă incendiul.

Peste câteva zile, urmează să înceapă o serie de alegeri care ar putea duce în cele din urmă la secesiunea de facto a părții majoritare sârbe a țării. Dodik vrea autonomie pentru Republica Srpska, o entitate locuită de 1,2 milioane de oameni, care este aproximativ de dimensiunea Siciliei și reprezintă aproximativ jumătate din fosta republică iugoslavă Bosnia-Herțegovina.

Micuțul stat, afectat de sărăcie și emigrație și nu și-a revenit niciodată cu adevărat din ultimul război, dar Dodik – care conduce țara împreună cu ceilalți doi co-președinți, unul reprezentându-i pe bosniacii musulmani și al treilea pe croații catolici – s-a referit la Bosnia- Herțegovina ca la un „avorton”. Încercarea lui de a crea dezordine în acesat micuț stat multietnic este pusă de mulți anliști pe îngrijorarea sa că va pierde puterea după alegerile de anul viitor, ceea ce ar putea avea repercusiuni juridice pentru el, având în vedere acuzațiile de corupție care i-au fost aduse, scrie Der Spiegel.

„Nu există nicio dovadă incriminatoare împotriva mea în instanță”, spune Dodik. „Singurul motiv de existență al opoziției este să răspândească astfel de povești despre mine.” El insistă că nu vrea să fie responsabil pentru începerea unui nou război. Dodik, cel mai puternic om din regiunea dominată de sârbi a țării, privește orașul de la fereastra biroului său, situat la etajul 16 al clădirii guvernamentale din Banja Luka.

„Nu cred în posibilitatea unui nou conflict politic”, spune el. „Nu vom fi noi cei care îl vom începe. Luptăm politic pentru obiectivele noastre.” Dar spusele lui nu sună deosebit de liniştitor, subliniază Der Spiegel. Mulți au început să se întrebe dacă Bosnia și Herțegovina se va confrunta cu aceeași soartă ca Iugoslavia care s-a dezintegrat după o serie de războaie care au început în 1991 și au costat viețile a 130.000 de oameni în timp alte milioane și-au părăsit casele.

Actualul conflict a început să escaladeze atunci când Valentin Inzko, fostul Înalt Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, o funcție creată de comunitatea internațională în 1995 pentru a supraveghea punerea în aplicare a Acordurilor de la Dayton, a promulgat o lege care incriminează negarea genocidului și a crimelor de război. Ca răspuns, Dodik a început să boicoteze activitatea tuturor instituțiilor statului, una după alta, începând din noiembrie.

Dodik speră, de asemenea, să vadă parlamentul sârb de la Banja Luka să voteze o armată proprie a Republicii Srpska, o mișcare potențial explozivă. Dodik nu se sfiește să-și ascundă înclinațiile naționaliste, ba chiar și le-a etalat chiar în palatul prezidențial din Saraievo. A adus un acordeonist pentru a-l distra pe el și pe aliații săi de partid cu cântece populare naționaliste – toate stropide bine cu rachiu – în inima capitalei majoritare musulmane.

Liderul opoziției bosniace Elmedin Konaković avertizează că starea de spirit este ca în 1992, în ajunul izbucnirii războiului. De ceva vreme circulă zvonuri că poliția din zonele sârbe deține depozite de arme, inclusiv puști de asalt. Cu câteva zile în urmă, consulul bosniac la Frankfurt a postat pe Twitter: „Muniții în Konjic și Goražde, obuziere în Travnik, RPG-uri în Hadžići”. El a adăugat că există 100.000 de bosniaci cu experiență în luptă.

Amenințări la adresa NATO

Membrul sârb al preşedinţiei tripartite a Bosniei-Herţegovina, Milorad Dodik, a declarat că Republika Srpska (RS), entitatea sârbă a statului, este pregătită de un conflict armat în ţară şi că în acest caz îşi va chema prietenii să o apere.

„Dacă va fi necesar, ne vom apăra şi cu propriile noastre forţe. Dacă se va ajunge ca NATO să spună că vor interveni, vom cere ajutor din partea prietenilor noştri care ne-au spus clar că nu-şi vor abandona prietenii la nevoie“, a afirmat în urmă cu două săptămâni Dodik într-un interviu acordat televiziunii de stat a RS. Liderul sârb bosniac nu a precizat la ce prieteni străini se referă.

Milorad Dodik a mai spus că va propune ca parlamentul RS să adopte o lege în baza căreia aceasta să se retragă din acordurile privind crearea unor instituţii naţionale ca forţele armate, agenţiile de securitate şi autorităţile judiciare. Deşi Dodik a explicat că acest lucru va întări autonomia RS în cadrul Bosniei-Herţegovina, el a asigurat acum că scopul este o „disoluţie paşnică“ şi şi-a exprimat încrederea că armata Bosniei-Herţegovina nu va reacţiona.

„Ştiu că niciun sârb din cadrul forţelor armate nu va accepta să ia parte la o acţiune militară împotriva Republicii Srpska. Cred că nici majoritatea croaţilor nu vor face acest lucru“, a spus el.

Ceilalţi doi membri ai preşedinţiei tripartite, Sefik Djaferovic (bosniac) şi Jeliko Komsic (croat), au atenţionat că o tentativă de acest fel va determina un răspuns prompt. „Dacă comunitatea internaţională nu reacţionează, forţele statului vor răspunde cu orice preţ, pentru că disoluţia se exclude. Nu se va permite secesiunea niciunui centimetru din Bosnia-Herţegovina“, se arată într-o luare de poziţie comună a celor doi, citată de citată de agenția HINA.

Acordul de pace de la Dayton care a pus capăt războiului intercomunitar din Bosnia (1992-1995, soldat cu 100.000 de morţi) a consacrat divizarea ţării în două entităţi, una sârbă şi cealaltă croato-musulmană, legate prin instituţii centrale, instituţii ce s-au coagulat de-a lungul anilor în urma reformelor efectuate de comunitatea internaţională, în special de ţările occidentale.

Dar Milorad Dodik le contestă, în special armata şi justiţia, şi vorbeşte adeseori despre eventualitatea unei independenţe pentru entitatea sârbă, susţinând că Bosnia este un „experiment“ al comunităţii internaţionale şi o „ţară imposibilă“.

Forţele armate comune, care numără 10.000 de soldaţi şi personal civil, a fost înfiinţate în 2006, la 11 ani după conflict. Această reformă, acceptată la vremea respectivă şi de către reprezentanţii politici sârbi, este considerată drept crucială pentru integritatea teritorială a Bosniei-Herţegovina.

Încurajat din Serbia

Serbia şi Republica Srpska au adoptat, luna trecută, două legi pentru a încuraja utilizarea alfabetului chirilic, într-o nouă tentativă de a consolida o identitate naţională comună, ceea ce suscită îngrijorare într-o regiune volatilă. Deputaţii celor două parlamente au votat două texte similare cu ocazia Zilei „unităţii sârbe“ în vigoare de anul trecut în Serbia şi în Republica Srpska (RS), în Bosnia.

Toţi sârbii din regiune sunt invitaţi să arboreze drapele sârbe la balcoanele lor, în timp ce o paradă militară era programată la Belgrad. Noile legi constrâng societăţile publice să utilizeze mai degrabă alfabetul chirilic în comunicările lor publice decât alfabetul latin. Sunt prevăzute reduceri de impozite pentru întreprinderile private care se vor conforma acestei cerinţe. Limba sârba poate fi scrisă în alfabetul latin sau în cel chirilic, dar ultimul este considerat a fi mai tradiţional decât scrierea latină mai răspândită, în special, în rândul tinerilor.

Belgradul este acuzat de criticii săi şi de grupuri de apărare a drepturilor că vrea să-şi exercite influenţa în afara frontierelor Serbiei şi să genereze instabilitate în ţările vecine unde trăiesc mulţi etnici sârbi, cum ar fi Muntenegru sau Bosnia. În luna iulie, ministrul sârb de interne, Aleksander Vulin, cunoscut pentru retorica sa incendiară, a evocat o uniune politică a sârbilor din Balcani denumită „lumea sârbă“.

„Pentru mine, lumea sârbă este o ţară - unificată - dar în mod paşnic, fără să fi fost tras vreun foc“, a spus el. Această noţiune a semănat consternare în statele vecine, unde se ridică voci pentru a denunţa revenirea la visele unei „Serbii Mari“ a lui Slobodan Milosevic, declanşatoarele campaniei de epurare etnică în zone vaste ale fostei Iugoslavii în anii 1990, notează AFP. Ministrul croat de externe Goran Grlic Radman a denunţat un concept „invaziv, de cucerire şi hegemonist“.

Noul înalt reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, nu e văzut cu ochi buni

Noul înalt reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, germanul Christian Schmidt din Germania, este în funcție din august, dar nu se află în prezent la sediul său din Saraievo. Care este părerea lui despre situația actuală din regiune? Chiar și lăsând deoparte „retorica care este destul de normală în regiune”, spune Schmidt, există motive de „îngrijorare serioasă”. S-au făcut și s-au spus recent lucruri care ar putea avea implicații mult dincolo de granițele Bosniei, spune el. „Aranjamentul internațional de pace se clătină”. El spune că plănuiește să clarifice faptul că entitatea sârbă parte a Bosniei și Harțegovina nu poate să se separe.

Schmidt nu este doar un observator. El are, de asemenea, instrumente la indemână pentru intervenție, cunoscute sub numele de „puterile Bonn”, care îi permit să se amestece la nivel politic în fosta republică iugoslava. De ce nu îl demite pur și simplu pe Milorad Dodik din președinția tripartită, o mișcare care ar intra în atribuiile mandatului său? El spune că va păstra această armă în sertar atâta timp cât lucrurile nu degenerează, fiind considerată instrument de ultimă instanță.

Numirea lui Schmidt a fost departe de a fi necontroversată și a durat ceva timp pentru a fi aprobată, în parte pentru că Milorad Dodik s-a împotrivit candidaturii germanului, prin intermediul președintelui rus Vladimir Putin. Într-o conversație cu DER SPIEGEL, liderul sârb spune că atâta timp cât Consiliul de Securitate al ONU nu și-a confirmat numirea, Schmidt este „aici ca cetățean privat” și complet binevenit în această calitate. Dodik nu are nimic personal împotriva lui Schmidt, vrea doar să scape de supravegherea Occidentului.

Rusia face cărțile

Interesul SUA și a UE pentru Bosnia și Herțegovina a scăzut, făcând aproape de înțeles dorința Rusiei de a exercita mai multă influență în regiune prin înlăturarea Înaltului reprezentant. Când Dodik a fost întrebat de jurnaliștii germani dacă este adevărat că tinerii sârbi bosniaci sunt antrenați în taberele militare rusești, iar cazaci ruși au fost dislocați în entitatea sârbă și de ce oligarhul rus Konstantin Malofeev vine în mod regulat în Republica Srpska înainte de alegeri, Dodik, care a fost primit de Putin la Kremlin de mai multe ori, a părut dintr-o dată că are probleme în a-și găsi cuvintele și a răspun mormăind; sunt doar zvonuri.

Cine este șeful când vine vorba de apărare: NATO sau UE? ”Unele țări s-ar putea să se simtă foarte mult sub presiune”

Atât NATO, cât și UE vor să cheltuiască 100 de miliarde de euro pentru apărare - și asta duce la ciocniri între cele două instituții cu sediul la Bruxelles, scrie Politico. Uniunea...

Președintele PSD Sector 1 o vede pe Clotilde Armand la pușcărie: ”Și-a dat bani necuveniţi tocmai din bugetul unui proiect anticorupţie”

Preşedintele PSD Sector 1, Petre Florin Manole, a transmis joi, 25 aprilie, că primărița Clotilde Armand are „un drum scurt și previzibil de când a fost prinsă cu mâna-n bugetul local”....