Reanexarea Sfintei Sofia si riscul unui iminent razboi

Ce hram poarta reanexarea catedralei care a constituit mult timp mandria crestinatatii rasaritene? Din agresivitatea politicii islamist-neo-otomane a liderului turc Erdogan se iteste spectrul unui razboi distrugator.

Insotita de o monumentala minciuna a dictatorului islamist, potrivit caruia Sfanta Sofia ar fi, chipurile, "dintotdeauna a noastra", in incinta principalei biserici a crestinatatii rasaritene a rasunat si s-a consumat vineri, 24 iulie, o rugaciune musulmana.

Un tribunal al reislamizatei Turcii a hotarat sa i se supuna presedintelui turc Erdogan si tot mai putin numerosului sau grup de sustinatori islamisti si de extrema dreapta. Curtea a invalidat la 10 iulie actul intelept al fondatorului Turciei moderne, Kemal Ataturk, care transformase venerabilul lacas de cult, candva crestin, intr-un muzeu, dupa ce, timp de 500 de ani, a ramas ce-i prescrisese sa fie belicosul si sangerosul sultan Mehmet al II-lea, cuceritorul Constantinopolului: o moschee.

Fapta s-a petrecut in tacerea Rusiei (care si-a tradat autoproclamata vocatie de aparatoare a crestinatatii, afirmand ca reconvertirea catedralei-muzeu in moschee e o afacere interna a Turciei) si in aplauzele presei ultranationaliste a reislamizatei Turcii. Nivelata presa din tara ziaristilor incarcerati s-a bucurat si s-a felicitat in legatura cu "dubla palmuire" a Vestului (crestin). Pe care Ankara l-a provocat si insultat si cu nave militare turcesti, expediate "pentru explorari de petrol si gaze" in proximitatea insulelor grecesti si partial retrase, in urma unei interventii germane.

O dubla lovitura aplicata Vestului

In ce-o priveste, lovitura data bazilicii prin reanexarea ei este ea insasi dubla. Constient ca si Ataturk de valoarea simbolica a edificiului, chiar si ca muzeu, lui Recep Tayyip Erdogan nu i-a ajuns simpla reconvertire in moschee a unei catedrale. Una, care ar fi trebuit sa fie si sa ramana, din capul locului, un sfant lacas de cult crestin. I-a adaugat nerusinata si brutala instrumentalizare politica.

Incat Sfanta Sofia a devenit, iar, altceva decat a fost in primul ei mileniu de existenta, cand, tarnosita spre a sluji ca templu Bizantului crestin, se spune ca l-ar fi determinat pe ctitorul ei, imparatul Iustinian, sa se mandreasca peste masura. Vazand somptuosul edificiu finalizat, imparatul, covarsit de fastuoasa cladire, ar fi exclamat trufas la adresa inteleptului rege iudeu care cladise Templul ce durase 500 de ani, la Ierusalim: "Solomon, te-am invins".

La reanexarea si reumilirea ctitoriei lui Iustinian, petrecuta sub Erdogan, la o jumatate de mileniu dupa prima ei convertire in moschee, Muntele Templului din capitala regilor evrei, continua sa bantuie subconstientul unora din actorii politici. Fapt pana la un punct firesc. In fond, Cortul Intalnirii si Templul construit in baza descrierii lui biblice au constituit arhetipul tuturor bisericilor si moscheilor.

Obsesiile si obiectivele lui Erdogan

Deloc de mirare ca muntele din centrul orasului pacii si constructiile religioase care l-au impodobit de-a lungul timpului nu-i dau pace nici razboinicului presedinte turc, nici aplaudacilor sai. Intr-un puseu de fanatism religios si intr-un acces de delir nationalist, menit sa ralieze intreaga lume islamica in jurul Turciei, sultanul prezidential a exclamat ca "invierea" (ca moschee) a Sfintei Sofia ar reprezenta primul pas spre "eliberarea moscheii Al Aqsa".

Oare ce-ar zice Erdogan, cel atat de indragostit de cotropirile evului mediu, incat da semne ca le-ar repeta, daca israelienii si-ar revizui decizia adoptata la cucerirea, in iunie 1967, a Ierusalimului rasaritean si a Muntelui Templului? Ce-ar face daca evreii ar profita de actuala lor putere politica si militara spre a-i imita pe cavalerii templieri, in vremea stapanirii carora Al Aqsa se vazuse convertita in palat cruciat si redenumita "Templul lui Solomon", in timp ce Cupola Stancii fusese rebotazata "Templul Domnului"? Ce-ar spune, daca credinciosii mozaici si-ar edifica pe locul celor doua moschei al Treilea Templu? I-a placut distrugerea in India a moscheii Babri, in decembrie 1992 de catre extremisti justificandu-si fapta ca reparare a crimei convertirii in moschee a unui templu hindus?

Dincolo de rara ostilitate si de virulenta anti-israeliana si antisemita a liderului turc, care intelege, rostind afirmatia privind "eliberarea Al-Aqsei", sa declare un razboi cultural nu doar lumii crestine, ci si Israelului, care controleaza Ierusalimul, declaratia lui Erdogan denota si un program politic precis. Semnificativ e, in context, ca palma reconvertirii Sfintei Sofia, aplicata nu doar pe obrazul Greciei, ci si pe-al Uniunii Europene, pe al ideii de stat secular a Turciei moderne, pe al Occidentului si lumii libere in integralitatea ei, s-a vazut dublata de varii alti pumni. Asa de pilda, la nefacutele militare ale Turciei care incearca, bunaoara in Libia, sa-si apere agresiv nu doar interesele economice, ci si sa extinda influenta Fratiei Musulmane in universul sunit, s-au adaugat bataile de toba, surlele si trambitele incursiunii militare a marinei turcesti in dreptul insulelor elene.

Semnificatiile zanganitului de arme si ale simbolicelor sale victorii

Semnalele lansate de acest zanganit de arme si de izbanzile simbolice ale lui Erdogan sunt clare. Agresivitatea si expansiunea unei Turcii erdoganiste care incearca sa-si refaca si imperiul otoman si pozitia de lider al lumii islamice, distragand atentia de la propriile slabiciuni si insuccese, asa cum economic tot mai anemica Rusie a lui Putin isi tot reconstituie, pas cu pas, cotropirile sovietice, se vor perpetua. Si se vor agrava.

Cat timp Occidentul, cu tot cu Uniunea Europeana, refuza sa se confrunte cu realitatea din estul Mediteranei, cata vreme nu-si abandoneaza impaciuitorismul si perdanta politica abulica din ultimele decenii, opunandu-i-se net si dur dictatorului de la Ankara, un razboi fierbinte cu incalculabile consecinte va deveni inevitabil.

Ce-ar fi de facut

Chemate sa intervina si sa puna capat cosmarului ar fi, in primul rand, SUA, care dispun de mijloacele necesare, dar se vad distrase de China si Rusia. Concomitent, America e pe cale de a se converti ea insasi, prefacandu-se din far al democratiilor liberale in prada extremistilor ei de stanga, promotori ai unei catastrofale revolutii culturale maoiste. E vorba de un nou absolutism, unul incurajat din rasputeri de tiraniile rasaritene, cu tot cu neo-inchizitia si neo-iacobinismul lui, care impiedica superputerea sa se dezmeticeasca, sa-si gaseasca nordul, sa-si refaca unitatea si sa-si asume inteligent interesele.

In aceste conditii ar fi fost ora europenilor. Dar presedintele Frantei invoca, iresponsabil, "moartea cerebrala a NATO", in fapt a SUA, in loc sa contribuie la refacerea puntilor transatlantice, atat de dragi marchizului de La Fayette. In rastimp, fregata franceza Le Courbet, din clasa La Fayette, s-a vazut nevoita, acum o luna, sa intoarca pupa spre agresivele nave turcesti care au alungat-o, dupa ce au impiedicat-o sa investigheze un vas suspect de contrabanda cu arme destinate Libiei.

Iar restul Europei? Stie ce limbaj inteleg tiranii, dar, ca de obicei, se da ghiocel. A ignorat decenii la rand reislamizarea Turciei. Continua acum sa-i livreze arme, refuza s-o sanctioneze si se ascunde cu succes in propria ei nevolnicie si poltronerie. Sfanta Sofia nu e, pentru vest, un capat de drum. Noi si piperate note de plata nu vor intarzia sa i se prezinte.

Acest articol a aparut si pe Deutsche Welle.ro

Petre M. Iancu a absolvit Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti. Intre 1980 si 1987 a lucrat la studiourile Sahia ca redactor si asistent de regie. In 1987 a emigrat in Germania. A fost redactor la postul de radio german Deutsche Welle, intre 1988 si 1990. A lucrat apoi vreme de doi ani pentru redactia romana a Europei Libere, in perioada imediat consecutiva revolutiei din 1989. Din 1993 pana astazi lucreaza din nou ca redactor la Deutsche Welle. A fost corespondent in Germania al TVR si al revistelor Dilema si 22. A publicat numeroase articole in presa centrala de la Bucuresti, colaborand frecvent si cu ziare din Germania sau Israel.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Zeci de persoane reținute în Turcia pentru legături cu ISIS. Cum i-ar fi ajutat pe jihadiști

În Turcia, 36 de persoane au fost reținute sub suspiciunea de legături cu „Statul Islamic” în timpul operațiunilor desfășurate în patru provincii, a declarat ministrul Afacerilor...

Boicot inedit. Mari băutori de cafea și ceai, turcii au refuzat în weekend să mai calce pragul cafenelelor din cauza prețurilor prea mari

O chemare la boicotarea cafenelelor şi restaurantelor, pe motiv că practică preţuri exorbitante, a mobilizat numeroşi turci în acest weekend, în prima acţiune de acest fel după mai mulţi...