Asasinarea lui Nemtov, lovitura impotriva lui Putin? Ruptura intre UE si NATO? Interviu cu Cristian Diaconescu

Asasinarea lui Boris Nemtov nu-i poate servi sub nicio forma lui Vladimir Putin. Un partener, care si asa e dificil pentru Occident, devine si mai greu frecventabil, afirma Cristian Diaconescu, fost sef al cancelariei prezidentiale al lui Traian Basescu.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Cristian Diaconescu nu a exclus posibilitatea ca asasinarea lui Boris Nemtov sa fi fost "o lovitura cu manta care sa-l afecteze pe Vladimir Putin. (...) Putem privi spre mediul inchis de autoritate si decizie de la Moscova, care, direct sau indirect, poate genera o astfel de reactie."

Cristian Diaconescu a admis ca in chestiunea Rusiei exista un clivaj intre UE, dominata de Germania, si NATO, dominata de SUA, si ne-a explicat sursa acestei probleme.

Fostul sef al cancelariei prezidentiale considera ca presedintele Iohannis trebuie sa se implice serios in chestiunea legilor securitatii nationale: "Ma astept de la presedinte sa demonstreze ca niste legi privind securitatea noastra pot fi si bine facute fara a ne aminti de fosta Securitate".

De ce ar fi ordonat Vladimir Putin asasinarea lui Boris Nemtov, stiind ca va deveni automat suspectul principal? Devenise Opozitia atat de periculoasa pentru actualul presedinte rus?

Judecand cinic, Boris Nemtov nu era un pericol pentru establishment-ul de la Moscova si Vladimir Putin personal. Daca in viata Nemtov putea fi unul dintre reprezentantii unei Opozitii slabite si cu incredere destul de limitata la nivelul cetatenilor, cum este aceea din Rusia, prin decesul sau dramatic, in urma unui act de aproape terorism politic, pune discutia in legatura cu situatia politica de la Moscova pe alte directii.

Arata modul in care se reactioneaza din punct de vedere politic in Federatia Rusa. Nu l-as individualiza ca vinovat pe Vladimir Putin, pentru ca nu am niciun element. Dar pe termen scurt si mediu acest asasinat nu-i poate servi sub nicio forma. Un partener care si asa e dificil pentru Occident devine si mai greu frecventabil.

Cat timp aceasta crima nu este rapid si mai ales credibil rezolvata, problema Nemtov il va insoti pe negociatorul rus in relatia cu Occidentul, oricare ar fi el, de o maniera extrem de complicata. Orice reprezentant al lumii Vestului nu poate concepe asa ceva. Ar insemna ca negociatorul occidental sa comunice ca la un moment dat, din anumite considerente, a batut palma cu reprezentantul unui stat in care s-a comis o crima politica abominabila.

Este o situatie care, asadar, tensioneaza o data in plus dialogul bilateral cu Federatia Rusa. Aceasta crima complica atat viata lui Vladimir Putin, cat si a celorlalti.

De aceea si intreb, de ce ar fi facut-o?

Nu cred ca putem gasi o explicatie directa. Putem privi spre mediul inchis de autoritate si decizie de la Moscova, care, direct sau indirect, poate genera o astfel de reactie. Sunt sustinatori fanatici, dispusi sa execute public alti oameni din cauza unei expresii, a unei atitudini. Pe de alta parte, apar semne de organizare sofisticata a acestui atentat, deci putem sa privim spre o zona cu instructie militara.

In niciun caz asasinarea lui Nemtov nu-l ajuta pe Vladimir Putrin, sub nicio forma.

Ne putem gandi atunci ca a fost vorba, dimpotriva, de o lovitura cu manta impotriva lui Vladimir Putin?

Da, nu ar fi exclus. Situatia politica economica din Rusia este foarte complicata astazi. Sigur ca exista grupuri de interese de tot felul, care intr-o forma sau alta intra in astfel de contexte. Ideea pe care o mentionati este de urmarit.

Nu exclud ceea ce ati spus, adica o batalie intre grupuri interesate, o lovitura cu manta care sa-l afecteze pe Vladimir Putin. Timpul va clarifica aceste lucruri. Un astfel de act nu poate trece neobservat, chiar daca cinismul occidental ar fi sustinator al acoperirii acestei probleme.

Vorbiti de cinismul occidental. Recent a aparut informatia ca UE ar intentiona sa revizuiasca actuala politica de vecinatate, fiind deschisa spre o cooperare mai stransa cu Rusia. NATO este cu mult mai radicala in chestiunea ruseasca si este pe picior de razboi. Avem aici un clivaj intre UE, dominata de Germania, si NATO, dominata de SUA?

Raspunsul simplu e da. Explicatia e mai complexa, plecand de la premisele pe care le-a avut in vedere Federatia Rusa cand a agresat Ucraina - a vrut sa dea un semnal, mai ales NATO, privind blocarea extinderii.

Moscova nu se simtea confortabil nici in privinta extinderii UE, dar acolo lucrurile erau mai nuantate. Extinderea NATO este insa perceputa automat ca o amenintare la adresa Rusiei si chiar ca o forma de umilire a Moscovei.

In ceea ce priveste regimul de sanctiuni, covarsitoarea majoritate a politicienilor rusi considerau ca acesta nu va rezista mai mult de 6 luni din cauza relatiilor profunde de natura economica si comerciala pe care Rusia le avea cu state importante din UE: Germania, Spania, Italia, chiar Marea Britanie etc. Acest calcul s-a dovedit partial gresit, pentru ca mare parte a membrilor fondatori ai UE sunt si membri NATO si nu puteau avea doua conduite diferite in cele doua ipostaze.

Si atunci Moscova a trecut la pasul al doilea. Au aparut voci care cereau garantii ca extinderea NATO este exclusa in privinta Ucrainei. Si, din pacate, aceste garantii au venit din partea presedintelui Cehiei, a vicecancelarului german, si a altor reprezentanti ai UE.

Moscova aflase ca deja existau fisuri tot mai evidente in procesul de decizie in UE privind regimul sanctiunilor. Venirea Syrizei la putere in Grecia a complicat si mai mult lucrurile. Situatia Ungariei e si ea deficila. Bulgaria are o ambiguitate traditionala.

In NATO situatia sta cu totul altfel, la summitul din Tara Galilor a fost decisa constituirea unei forte de reactie rapida si foarte rapida in legatura cu criza ucraineana, constituirea a 6 comandamente, inclusiv in Romania, a fost reiterata hotararea SUA in privinta garantiilor solide si a loialitatii fata de protectia frontierelor NATO.

Avem deci doua categorii de atitudini politice majore, care prezinta clar modul in care in cele doua structuri politice este evaluata criza ucraineana.

Cand ar trebui sa ia UE o decizie in privinta parteneriatului estic?

Procesul decizional privind regandirea acestui parteneriat se va finaliza la Riga, in mai. Este posibil ca din politica de vecinatate sa fie excluse Armenia, Azerbaidjan si Belarus, asociate cu Moscova, dar trebuie sa fim atenti ce se va decide in privinta Ucrainei si a R.Moldova.

Decizia luata de NATO in Tara Galilor, in privinta unei interoperabilitati, nu neaparat militare, a unei armonizari cat se poate de atente in legatura cu interesele de securitate ale Moldovei, nu trebuie sub nicio forma alterata de o decizie ambigua a UE.

Aici Romania are extrem de multa treaba in urmatoarele luni la Bruxelles. Discutam de nuante politice cu implicatii serioase pe termen mediu si lung.

De ce tocmai astazi UE considera necesar sa-si nuanteze politica fata de statele din parteneriatul estic vom vedea, dar trebuie sa fim foarte atenti.

Ce pozitie poate avea Romania care pare prinsa cumva intre politica soft a UE si politica hard a NATO?

Ceea ce se desfasoara in Romania nu este o pregatire de razboi, ci face parte dintr-un pachet care va fi folosit pe cale diplomatica in dialogul cu Federatia Rusa.

Pe palierul garantiilor de securitate, Romania trebuie sa intareasca parteneriatul cu SUA, care vor reprezenta un partener loial atata vreme cat in Romania determinarea politica si respectarea standardelor statului de drept raman prioritati.

Nu ne putem purta oricum, crezand ca oricum vom fi protejati de NATO. Afirmatiile Victoriei Nuland, ale lui Joe Biden despre Romania au si o semnificatie de ingrijorare. Si cei care au primit mesajele ar trebui sa spuna si poporului acest lucru.

Cand cobori nivelul standardelor sub un anumit minim democratic decent, creezi o mare dificultate in statele partenere care sa ia deciziile privind alocarea de fonduri si trupe. Romania trebuie sa nu-si creeze vulnerabilitati care sa-i dea imagine de stat nefrecventabil.

Germania ar trebui sa-si armonizeze pozitiile cu Romania si Polonia, care pot juca in interiorul UE un rol foarte interesant si important in calmarea situatiei din Ucraina. Romania si Polonia pot ajuta Germania. In acest moment, dialogul se poarta peste capetele noastre.

Sunt la moda axele. Pana acum era axa Bucuresti - Londra - Washington. Acum noul director SRI, e drept inainte de a fi numit in functie, a invocat axa Bucuresti - Berlin - Washington. Care e diferenta?

Nu vreau sa fiu cinic, dar inainte de toate, mai ales cei care sunt noi in functii trebuie sa verifice cat se poate de atent sa fim parte a unor axe, sa fim la masa dialogului. Perceptia din afara difera enorm de aceea pe care o ai fiind in functie.

Includerea Germaniei in zona de maxim interes al Romaniei e normala si nu vad ca ea sa fie un argument de excludere a cuiva. Nu este momentul sa excludem pe nimeni dintre cei cu care avem parteneriat strategic. Ci sa aprofundam si sa folosim parteneriatul strategic in interesul nostru.

Sunt foarte dezamagit de faptul ca sistemul politic romanesc nu a fost in stare sa gestioneze de o maniera normala, democratica si in interesul securitatii nationale problema pachetului de legi privind siguranta nationala si siguranta informatica. Inainte sa ne jucam cu axele, aratam lumii intregi ca din punctul de vedere al deciziei interne nu suntem capabili sa abordam teme fundamentale. Guvernele si Parlamentul sunt foarte vinovate pentru asta. Este unul dintre cele mai proaste semnale pe care le putem da partenerilor nostri de pe oricare axa doriti dvs.

Nu putem ramane in vesnica dilema a raportului dintre drepturi, libertati fundamentale, normale si evidente intr-un stat democratic, si protectia intereselor de securitate. Este inadmisibil. Nu se poate sa avem comandament pe cyber defence, iar eu sa nu am o legislatie interna pentru ca nu stiu cum sa impart intre cele doua probleme cu care se confrunta orice democratie.

Cum se poate totusi iesi din dilema?

I-as cere presedintelui Iohannis sa-si preia rolul de mediator pe aceste domenii si sa reuseasca sa rezolve aceste probleme prin dialogul cu partidele politice care sunt inepte, incapabile sa reglementeze aceste teme majore. Ma astept de la presedinte sa demonstreze ca niste legi privind securitatea noastra pot fi si bine facute, fara a ne aminti de fosta Securitate. Si dupa aceea ne suim sau ne suie ei pe axe, pentru ca vom genera increderea necesara.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...