Cum isi finanteaza Rusia campania militara din Siria. Cu bani din viitor?

Rusia a adaugat o noua dimensiune razboiului din Siria, dupa ce a demarat, miercurea trecuta, o ampla campanie militara impotriva Statului Islamic, dar si asupra rebelilor opozanti lui Bashar al-Assad si sustinuti de Occident.

Moscova a trimis in Siria sute de trupe militare, avioane de razboi, elicoptere, tancuri, artilerie si alte echipamente, ca raspuns la o cerere venita de la liderul sirian, al carui regim este zdruncinat puternic de jihadistii ISIL, dar si de fortele rebele.

Presedintele rus Vladimir Putin a alocat 60 de miliarde de dolari dintr-un fond secret pentru a consolida prezenta militara a Rusiei in Siria, in ciuda profundelor probleme economice cu care se confrunta Kremlinul, se arata intr-o analiza Al Jazeera.

Cameron il someaza pe Putin sa "schimbe directia" in Siria: Rusii il sustin pe macelarul Assad

Sanctiunile impuse de catre Occident Rusiei dupa anexarea Crimeii, in martie 2014, si acuzatiile de implicare in conflictul separatist din estul Ucrainei au costat Moscova pana acum aproximativ 40 de miliarde de dolari.

De atunci, rubla s-a depreciat masiv, pretul petrolului a scazut dramatic, iar actiuni de miliarde de dolari au fost blocate. Deci cum este Rusia capabila sa isi finanteze costisitoarea interventie in Siria? La aceasta intrebare incearca sa raspunda Igor Sutiagin, cercetator la Institutul RUSI (Royal United Services Institute for Defence and Security Studies) din Marea Britanie.

Expertul sustine ca Rusia se foloseste pentru operatiunea din Siria de bani din viitor. Mai exact, Moscova cheltuie bani pe care ii are acum, in loc sa ii investeasca pentru a-si imbunatati economia.

Cu alte cuvinte, se pare ca Rusia isi adanceste si mai mult problemele finaciare, insa Kremlinul nu vede acest aspect, pentru ca nu are o strategie pe termen lung.

Cum risca bombardamentele Rusiei sa agraveze situatia din Siria si sa infurie pe toata lumea

"Kremlinul crede ca este posibil sa isi rezolve aceste probleme si atunci, in mod miraculaos, situatia economica a Rusiei se va imbunatati si pretul petrolului va creste. De fapt, chiar este posibil ca pretul titeiului sa creasca, pentru ca interventia Rusiei in razboiul din Siria nu se intampla departe de Golful Persic si asta ar putea duce la cresterea pretului petrolului, ceea ce ar putea ajuta economia Rusiei in cele din urma", a explicat specialistul.

Moscova nu are o strategie

Totusi, dupa cum au observat multi analisti in ultima perioada, pretul titeiului nu mai este ceva pe care sa te poti baza. Insa politica abordata de Kremlin este sa rezolve acum toate problemele, sustine Sutiagin, precizand ca Moscova nu are o viziune strategica, ci vrea, rapid, sa isi consolideze pozitia in Siria, sa nu isi piarda complet influenta in regiune si sa nu piarda ocazia de a actiona in zona mediterana.

Pentru a atinge acest obiectiv, Rusia are nevoie de baza navala din Tartus, pe care o sprijina acum cu suport aerian. "Asta fac rusii acum, lasand rezolvarea problemelor economice pentru viitor. Ei cred ca daca isi consolideaza pozitia politica in regiune, vor reusi cumva sa faca acelasi lucru si din perspectiva economica, la un moment dat in viitor", a subliniat cercetatorul.

Igor Sutiagin a atras atentia ca nu este corect sa ne intrebam care este obiectivul final al Rusiei, din moment ce nu exista o strategie la Kremlin.

Totusi, specialistul precizeaza ca politica Rusiei ar putea fi una si mai simpla, si anume sa se implice in criza din Siria - un aspect sensibil pentru Occident - de partea SUA si UE, timp de cateva luni, pana cand cele doua puteri vor lua in discutie daca sa prelungeasca sau nu sanctiunile impuse Moscovei anul trecut, dupa anexarea Crimeii.

"Nu ar fi convenabil pentru ele sa extinda sanctiunile impotriva unui aliat in lupta impotriva Statului Islamic, asa ca ar putea ridica sanctiunile, ceea ce ar ajuta enorm economia Rusiei - asta ar putea fi politica Kremlinului, care nu este insa o strategie si, pe deasupra, este plina de greseli, pentru ca fortele ruse nu fac diferenta dintre ISIL - problema Occidentului - si rebelii moderati opozanti lui Assad - sustinuti de Occident.

Aceasta greseala complica situatia si face si mai nerealist scenariul ca SUA si UE sa ridice sanctiunile, asa ca politica Moscovei este din start gresita", a detaliat expertul.

Economia Rusiei, ca o furtuna

Igor Sutiagin a comparat economia Rusiei in momentul de fata cu o "furtuna", spunand ca nu doar sanctiunile Occidentului au avut efecte devastatoare in aceasta privinta.

"Exista probleme institutionale care afecteaza economia Rusiei si care au fost lasate nerezolvate timp indelungat de catre Guvern, preturile petrolului s-au prabusit si, peste toate acestea, mai sunt si sanctiunile Occidentului, care fac aproape imposibila obtinerea unui imprumut de catre companiile ruse de la banci din Vest. Sanctiunile reprezinta doar varful aisbergului", a lamurit acesta.

Rusia, despre prelungirea sanctiunilor: Un santaj

Totusi, specialistul a mentionat ca, daca sanctiunile sunt eliminate din ecuatie, celelalte probleme au sanse sa fie rezolvate. Pretul titeiului ar putea creste, iar guvernul rus ar putea demara o reforma a institutiilor.

Sutiagin a specificat ca masurile Occidentului impotriva Rusiei au reprezentat un declin de 5% al economiei acestei tari, iar salariile cetatenilor au scazut acum cu circa 10% de cand Vladimir Putin a devenit presedinte pentru prima oara, in anul 2000.