Dati-i lui Putin o sansa!

Faptul ca Uniunea Sovietica s-a dezintegrat fara un razboi civil acum un sfert de secol, ca Rusia a urmat o cale care a dus-o spre o economie de piata si ca Europa de Est a fost integrata in Uniunea Europeana a fost un cadou al istoriei. Jucatorii implicati in criza din Crimeea nu ar trebui sa isi bata joc de acest cadou.

Anexarea Crimeii a fost cu siguranta o violare a regulilor internationale. Peninsula a fost cedata Ucrainei de Rusia in 1954 in cadrul Uniunii Sovietice, si a ramas parte a Ucrainei dupa 1991, o situatie care a fost acceptata de toate partile. O redesenare a granitelor decisa de o singura parte nu poate fi acceptata in Europa, scrie Hans Werner Sinn pentru The Wall Street Journal.

Cu toate acestea, trebuie sa avem in minte ca actuala criza a fost declansata de Occident. Miscarile facute de NATO in Georgia, Moldova si Ucraina in ultimii ani amenintau efectiv sa blocheze flota Rusiei la Marea Neagra, in singurul port la o mare neinghetata pe care Moscova il avea la dispozitie.

Daca presedintele SUA, Barack Obama, crede ca Rusia este doar o putere regionala care trebuie sa accepte situatia, atunci greseste. Rusia a protestat tot asa de energic pe cat a facut-o America in timpul crizei rachetelor nucleare din Cuba. Moscova a folosit un referendum ca instrument in Crimeea, dar lucrurile puteau decurge mult mai urat.

Dupa uciderea a milioane de rusi in Al Doilea Razboi Mondial si dupa ce s-a bucurat de norocul unei reunificari pasnice - si datorita sprijinului rusesc - este datoria Germaniei in particular sa contribuie la de-escaladarea conflictului cu Rusia.

Dar anumiti adepti ai liniei dure din Washington, Bruxelles si Moscova au evident alte scopuri in agenda lor. NATO poate sa se infoaie in pene inca o data, iar cei aflati la putere la Kremlin nu sunt singurii care observa cum conflictele internationale sunt un instrument puternic de distragere a atentiei publice de la problemele interne.

Este bine ca guvernul federal german incearca sa isi exercite o influenta moderatoare, in timp ce se straduie sa nu puna in pericol solidaritatea aliantei cu celelalte puteri occidentale.

Daca Rusia are in plan alte anexari, va trebui sa reactionam cu sanctiuni. Dar e nevoie sa procedam cu prudenta: nicio tabara rezonabila nu poate fi de acord cu destabilizarea economica a Rusiei si un razboi comercial, arata autorul citat.

Rusia e deja slabita de fuga actuala a capitalurilor. Tara este mult mai dependenta de Occident decat invers, in ciuda faptului ca anumite tari europene, Germania in particular, primesc o treime din petrol si gazele naturale din Rusia. Mai mult de 60% din exporturile rusesti merg catre Uniunea Europeana, in timp ce numai 7% din exporturile UE se duc catre Rusia.

Destabilizarea economica a Rusiei ar radicaliza tara si ar trimite lumea inapoi in perioada Razboiului Rece. Razboiul civil ucrainean care a fost evitat in 1991 s-ar reintoarce pe lista de scenarii posibile.

Cum s-ar putea face ca pretul altor anexari comise de catre Rusia sa fie greu de platit, iar sansele gasirii unei solutii pasnice sa creasca fara nicio pierdere pentru Rusia, Ucraina sau Uniunea Europeana? Raspunsul se afla intr-o oferta de tratat de liber schimb cu Moscova si Kievul, ca parte a unei noi intelegeri internationale privind viitorul Ucrainei.

In 2010, presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a propus crearea unei zone de liber schimb care sa se intinda de la Vladivostok pana la Lisabona. Ce s-a intamplat? Uniunea Europeana a actionat in favoarea unui acord de liber schimb doar cu Georgia, Ucraina, Moldova si Armenia. Acest lucru nu a facut decat sa creasca nervozitatea Moscovei, pentru ca, implicit, se crea amenintarea unei bariere vamale pentru Rusia.

Comertul liber cu o tara specializata in comert, cum e Rusia, care se alatura specializarii in industrie a Occidentului, e premisa unor castiguri comerciale care ar fi mult mai mari decat beneficiile unor relatii comerciale intre zone cu capacitati economice similare, sustine autorul.

Politicienii din Uniunea Europeana sunt in acest moment in cursul unei negocieri pentru un tratat similar cu SUA, care ar aduce beneficii tuturor tarilor implicate.

Dar includerea Rusiei intr-o piata de comert liber s-ar putea dovedi o mina de aur pentru toate partile. Comertul liber nu este un joc cu suma zero; toata lumea se asteapta sa castige. Asta conduce la specializare si diviziunea muncii, care este o sursa de prosperitate.

Chiar si tarile cu afinitati politice greu de impacat se pot angaja in comertul liber si, prin crearea interdependentelor, comertul liber aduce pace.

Germania nu are pana acum o politica clara fata de Rusia, desi cancelarul german Merkel este foarte familiar cu aceasta tara. In interesul pastrarii pacii in Europa, este momentul potrivit pentru Berlin sa urmeze o strategie prin care sa convinga celelalte entitati ale Uniunii Europene sa stabileasca relatii de buna vecinatate cu Rusia, cu Ucraina si cu celelalte tari situate la mijlocul blocurilor de putere.

In perspectiva stabilizarii politice, o oferta de comert liber catre Rusia cu Occidentul ar pastra pacea, ar aduce avantaje economice Europei si ar face efectiva politica "schimbarii prin apropiere", prima data implementata cu succes de cancelarul Willy Brandt cu Germania de Est.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...