Dosarul mortii misterioase a noua studenti plecati in expeditie in 1959 a fost finalizat. Concluzia procurorilor dupa 61 de ani

"Incidentul din Trecatoarea Diatlov", dosarul unui caz vechi de 61 de ani, a fost finalizat zilele trecute de procurorii rusi.

Noua studenti rusi, alpinsti experimentati, plecati intr-o expeditie pe schiuri, au murit in 2 februarie 1959, in conditii dramatice si suspecte, in Muntii Ural. Sase decenii mai tarziu, procurorii rusi au conchis ca tinerii au fost rapusi de hipotermie, in urma fugii din calea unei avalanse.

Dosarul studentilor gasiti morti, unii dintre ei mutilati, la baza Muntelui Mort, intr-o zona expusa unor rafale de vant puternice, a fost redeschis anul trecut, insa nici acum familiile lor nu sunt impacate cu explicatiile procurorilor, scrie Adevarul.

Cortul tinerilor a fost gasit taiat din interior, iar unii dintre ei, pe jumatate dezbracati, la o distanta variabila de cort, inghetati si, doi dintre ei, cu rani inexplicabile, fara ochi si cu limbile taiate.

Incidentul a fost atribuit de autoritatile ruse unei forte a naturii, dupa ce a fost infirmata ipoteza unei crime, eventual din partea tribului local Mansi, a carui impliare nu a putut fi dovedita.

Ce anume i-a determinat insa pe tineri sa paraseasca cortul in fuga, desculti, a ramas un mister cateva decenii si nici chiar acum nu a fost lamurit.

Grupul de excursionisti, format initial din noua studenti de la Institutul Politehnic Ural, era condus de Igor Diatlov, un student in ultimul an, dupa el fiind numita si trecatoarea care le-a adus moartea.

Grupul a pornit pe 27 ianuarie 1959 din satul Vijai, intr-o expeditie pe schiuri spre Muntele Otorten (nume care, in dialectul Mansi, inseamna "Nu te duce acolo") si trebuia sa se intoarca in sat pe 12 februarie.

Grupul era format din opt studenti, 6 barbati si 2 femei, cu varste intre 21 si 24 de ani, si un instructor sportiv in varsta de 38 de ani, care li s-a alaturat dupa ce ratase plecarea cu grupul sau. Al noualea student din grupul initial, Iuri Iudin, s-a intors in satul Vijai a doua zi, din cauza unor probleme de sanatate, si a mai trait inca 54 de ani (a murit in 2013, la 75 de ani).

Toti aveau un certificat in expeditii montane si intentionau sa obtina un grad avansat prin cucerirea acestui traseu.

La mai bine de o saptamana dupa termenul prevazut pentru intoarcere, pe 20 februarie 1959, a fost trimisa o echipa de cautare formata din voluntari, care abia pe 26 februarie a gasit cortul cu toate lucrurile tinerilor inauntru, apoi primele cinci cadavre, doua dintre ele incovoiate in jurul ramasitelor unui foc.

Corpurile celorlalti patru au fost gasite abia dupa alte doua luni, dupa ce in cautari s-au implicat si forte din armata si Militie, ajutate de elicoptere, si dupa ce zapada a inceput sa se topeasca.

Se presupune ca membrii "grupului Diatlov" au murit in noaptea de 2 februarie 1959.

Potrivit anchetei citate de Adevarul, indiciile de la fata locului au aratat ca, pusi in fata unui pericol survenit brusc, studentii au fugit ingroziti inainte de a apuca sa se imbrace, unii in picioarele goale, altii doar in sosete sau incaltati cu o singura gheata.

Cei care au plecat in cautarea lor au gasit urme in zapada plecand de la cortul partial prabusit, dupa ce fusese taiat din interior.

Urmele au condus catre marginea unei paduri, la peste un kilometru de cort, iar urmele de foc se aflau sub un copac cu crengi rupte, semn ca poate s-au urcat in el, pentru a-si localiza cortul. Cei doi de langa foc erau doar in lenjerie intima, ceilalti trei, mai bine imbracati, erau rasfirati pe drumul intre tabara si copac, la sute de metri unii fata de altii.

Din cei patru gasiti ulterior intr-o ravena, unii erau mai bine imbracati si probabil ca au luat din hainele celor morti intre timp.

Decenii de-a randul au fost lansate o seama de teorii despre cum au murit studentii, intre care experimente militare si misiuni secrete, mai ales ca doi studenti ar fi avut legaturi cu KGB, ancheta a fost inchisa brusc si procurorul de caz transferat, iar martorii au remarcat o culoare ciudata a pielii lor, una caramizie. Corpurile lor ar fi purtat urme de radiatii, ceea ce a generat ipoteza ca au murit dupa explozia unei rachete, in cursul unor experimente militare.

O serie de teorii macabre privind moartea lor au fost starnite de faptul ca unele victime aveau coaste rupte sau fracturi craniene. Mai mult, doua victime (una dintre fete si instructorul) nu mai aveau ochi, iar fata Dubinina avea si limba si buzele smulse.

Printre cele mai vehiculate teorii, inclusiv de catre localnici, au fost atacuri ale oamenilor zapezii (Yeti) sau ale altor "creaturi mari" (potrivit unui medic rus), fenomene paranormale (unii au spus ca au vazut mingi de foc pe cer in acea noapte), si experimente secrete de testare a unor rachete.

O ipoteza de data mai recenta, aparuta in 2014, a fost cea a unui fenomen natural rar in care vartejurile de vant de tip Karman sunt capabile sa produca infrasunete, pe langa faptul ca matura totul in calea lor. Efectul lor asupra oamenilor ar consta in sentimente de neliniste, anxietate si teama intensa.

Procurorul de caz de atunci, Lev Ivanov, ar fi fost presat sa renunte la ancheta dupa o perioada de implicare intensa, in care ar fi aflat detalii tulburatoare.

El a cerut explicatii cu privire la rani si i s-a spus ca puteau fi provocate de "valuri de explozie". Ulterior, explicatia a fost subsumata uneia generale si vagi de genul "forta a naturii".

Procurorul, care ar fi obtinut documente potrivit carora hainele studentilor aveau urme de radiatii, declara intr-un interviu ca morga unde s-au facut autopsiile a fost pazita de agenti KGB, nu de politie, iar legistii au primit cantitati mari de alcool si au fost instruiti sa-si dea pe corp cu el.

Desi explicatiile nu erau convingatoare, ancheta a fost inchisa in mai 1959, iar dosarul a fost secretizat.

Printre cei care s-au indoit de explicatiile oficiale de la acea vreme a fost si Boris Eltin, primul presedinte rus post-comunist, fost student la Institutul Politehnic Ural, el fiind de parere ca autoritatile au musamalizat ce s-a intamplat acolo.

Dupa 61 de ani, procurorii au stabilit ca studentii au murit din cauza hipotermiei sau a unei avalanse, ori a combinatiei dintre cele doua, fiind validata astfel ipoteza potrivit careia ei au fugit pentru a se adaposti de o avalansa si au murit inghetati, fara a avea vreo sansa de supravietuire, nemaiputand reveni la corturile lor.

Anchetatorii au descoperit ramasite ale unui foc la care studentii au incercat sa se incalzeasca, iar trei dintre studentii mai bine imbracati, inclusiv liderul grupului, Diatlov, dupa care a fost numita si trecatoarea care le-a adus moartea, ar fi incercat sa localizeze, fara succes, cortul.

Concluzia este asemanatoare cu cea din investigatiile anterioare, care stabilisera ca sase din cei noua au murit din cauza hipotermiei, iar ceilalti trei - din cauza unor traumatisme, si ca decesele s-au produs la un interval de 6-8 ore de la ultima masa.

Ancheta, redeschisa de procuratura rusa anul trecut in februarie, a presupus si un experiment de recreare a circumstantelor cu care s-au confruntat studentii. Investigatia a concluzionat ca acestia au murit "inghetati la temperaturi intre minus 40 si 45 de grade Celsius", in timp ce corpurile celorlalti au fost zdrobite de presiunea foarte mare a zapezii asupra corpurilor lor, gasite la paru metri sub zapada

"Vizibilitatea era de doar 16 metri. Au aprins un foc si apoi au cautat cortul, acesta insa disparuse in furtuna de zapada de dupa avalansa. A fost o lupta eroica. Nu au fost panicati, dar nu au avut nicio sansa in aceste circumstante", au spus procurorii rusi.

Procuratura rusa a mai transmis ca ranile, respectiv coastele rupte si craniile fracturate sunt caracteristice alpinistilor prinsi pe munte de o avalansa.

"Daca luam o minge de tenis, cream o presiune si aplicam o forta de sus, se va rupe nu in locul aplicarii acelei forte, ci pe partea opusa. La fel, daca zapada creeaza o presiune de sus (trei sau patru metri de zapada, echivalentul unei jumatati de tona), ranile ar trebui sa fie pe partea opusa. Toti le-au avut in partea opusa".

Avocatul victimelor respinge concluziile anchetei. El insista ca "exista dovezi ca a fost vorba de un dezastru creat de om".

Potrivit avocatului, grupul "a fost acoperit de un nor otravitor", provenit dintr-un "amestec de gaze de racheta, componente si produse de ardere".

"Au fost otraviti. Nu puteau sa respire, asa ca s-au panicat, pe jumatate orbi, si s-au refugiat departe de incident", afima acesta.

Avocatul denunta totodata modalitatea organizarii acestei anchete, apreciind ca nu se diferentiaza cu nimic de cea facuta de sovietici acum 61 de ani si clasata drept confidentiala. "In fapt, aceasta ancheta nu a adus nimic", conchide avocatul.

Incidentul din Trecatoarea Diatlov a inspirat filmul "Trecatoarea Diavolului" ("Devil's Pass"), o coproductie ruso-britanica, care a avut premiera in 2013. Pelicula a fost regizata de Renny Harlin, renumit pentru filme de actiune si de groaza precum "Die Hard 2", "Cliffhanger" si "Nightmare on Elm Street 4".

Contraspionajul german lansează „vânătoarea“ de spioni chinezi și ruși

Recentele arestări ale spionilor chinezi și ruși reprezintă doar vârful aisbergului, deoarece se crede că alte sute de agenți "mișună" în Germania. După o serie de arestări de profil...

Lovitură grea pentru Peskov: Ministrul adjunct al Apărării, arestat la Moscova, era partenerul său de petreceri extravagante FOTO/VIDEO

Reținerea și arestarea în Rusia a ministrului adjunct al Apărării, Timur Ivanov, este o lovitură dureroasă pentru Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Cei doi erau prieteni...