Mesajul din spatele amenintarilor lui Vladimir Putin la adresa Romaniei

Autor: Cosmin Popa - cercetator
Duminica, 29 Mai 2016, ora 07:10
14933 citiri

Faptul ca Putin profereaza amenintari grosiere la adresa Romaniei si Poloniei, aflandu-se in vizita intr-o tara aliata, cel putin din punctul de vedere al tratatelor semnate, vorbeste nu atat despre Rusia, cat mai ales despre Grecia si despre ceea ce a mai ramas din "comunitatea euroatlantica".

Grecia nu este decat una dintre marile brese aparute in "frontul" occidental. Navele si submarinele rusesti se alimenteaza de mult timp in porturile spaniole, Ciprul este o "insula ruseasca", iar Franta, Germania, impreuna cu "rebela" Ungarie, cauta febril solutii si pretexte pentru a justifica ridicarea sanctiunilor.

A spune despre Grecia ca este "calul troian" al Moscovei in NATO este nu o metafora, ci o indulgenta nemeritata. Grecia, cu mult inainte de criza economica, a sustinut cu mai putine declaratii publice, dar cu o serie de presiuni concrete, toate initiativele care se impotriveau deschiderii unor perspective de securitate clare fostelor republici sovietice, Ucraina si Georgia.

Dupa tensionarea extrema a relatiilor dintre Rusia si Turcia, propaganda celor doua state este coordonata in chestiunile militare privitoare la Ankara. Saptamanal, pentru a sublinia "agresivitatea" reactiei turcesti la violarea "involuntara" a spatiului sau, Statul Major grec furnizeaza presei ruse de stat buletine cu privire la numarul de "violari" ale spatiului aerian grecesc de catre avioanele militare tucesti.

"Amanuntul" ca cele doua tari sunt aliate nu e de natura sa strice coerenta tabloului propagandistic ruso-grec. Achizitiile generoase de armament rusesc si incercarile Atenei de a lua locul Ankarei in amplul scenariu moscovit de formare a unei piete energetice captive sud-europene, fac deja din Grecia o tara a carei politica trebuie urmarita cu mai mare atentie si la Bucuresti.

Grecia este pilonul principal al strategiei rusesti de limitare a libertatii de actiune a SUA in Mediterana.

Contrar situatiei economice dezastruoase in care se afla, ca de multe ori in istoria sa, profitand de bresele din tabara adversa, Rusia a reusit o serie de performante militare notabile.

Una dintre ele este pozitionarea pe termen lung in Mediterana Orientala. Prezenta militara masiva in Siria, relatia strategica pe care o are cu Grecia si aranjamentele logistice cu Spania, de maxima importanta, au adus relativ modesta flota ruseasca intr-o situatie nesperat de buna. Cu o putere de distrugere in Marea Mediterana care o depaseste pe aceea a flotelor insumate ale Bulgariei, Romaniei, Ucrainei si Georgiei, orice exercitiu de planificare militara referitor la Marea Neagra este o simpla speculatie abstracta.

Asa, "toleranta inexplicabila" a SUA la adresa Turciei devine brusc inteligibila, la fel si iritarea crescanda a unor importante tari europene, tot la adresa Ankarei.

Alianta Rusiei cu Grecia nu este un fenomen care tine de felul in care bunii bancheri germani au reusit sa-i administreze criza financiara si nici de faptul ca Turcia nu s-a lasat limitata in actiunile sale de distrugere a formatiunilor kurde din Siria, ci de o istorie mai veche.

Caz mai putin dezbatut, Grecia este singura tara "occidentala", care fost impiedicata de britanici si de americani sa aduca la putere un guvern comunist, cu adevarat popular. Implicarea directa a armatelor anglo-americane, de partea trupelor monarhiste impotriva gherilelor comuniste, in timpul razboiului civil din perioada 1946-1949, a facut ca Grecia sa sufere cronic de boala paradisului comunist pierdut.

Permanenta dilema de identitate politica a grecilor, combinata cu imensul complex de superioritate istorica, alimentate din plin de eterna morga superioara a "primadonelor" Europei unite, au facut ca aderenta Greciei la comunitatea euroatlantica sa para solida, atata vreme cat s-a putut trai bine din asta.

Sfarsitul contondent al celor treizeci de ani de miere ai casatoriei de coniventa strategica i-a facut pe greci sa intre intr-o adevarata anamneza ideologica. Traditionalul anarhism balcanic de stanga si vechile vise de marire bizantin-ortodoxa, scoase de la naftalina de criza datoriilor, au readus imperiul cleptocratic al lui Putin in postura de pretendent la mana vesnic angoasatei Grecii.

Incapabila sa-si achite datoriile, Grecia nu-si mai permite astazi sa controleze declaratiile de la Atena ale lui Alassane Outtara, fara a mai vorbi despre acelea ale "navalnicului" pretendent, Putin, caruia Alexis Tsipras ii este atat de indatorat.

Chiar si asa, folosirea Atenei, o alta capitala "traditional prietena" cu Romania, pentru a lansa amenintari teroriste la adresa Bucurestiului si Varsoviei, plangandu-te ca "nimeni nu negociaza serios" cu tine, reprezinta o noua etapa calitativa in evolutia mediului de securitate european.

Produs tipic al "socialismului real", asa cum s-a numit in URSS perioada de dupa 1964, Putin se adreseaza direct "oamenilor muncii", aflati "sub jugul" scutului antiracheta american, anuntandu-i ca vor fi facuti praf si pulbere de iubitoarele de pace rachete rusesti.

"Precizarea de presa" a MAE, prompta, dar in limitele discursului standard, arata ca aparatul de politica externa a fost pregatit pentru o riposta declarativa pe masura. Pentru a elabora un astfel de raspuns, expertiza MAE nu era suficienta. Potrivita si imperios necesara era o reactie, pe care doar seful statului si comandantul suprem al armatei si-o putea asuma.

Faptul ca Moscova era pregatita sa auda mult mai mult decat i s-a spus o arata si faptul ca reactia MAE a aparut, la scurt timp dupa emitere, in presa oficiala rusa. E notoriu faptul ca presa de la Moscova, atunci cand nu are o veste proasta de comunicat, pastreaza mai tot timpul o "discretie" desavarsita cu privire la declaratiile de politica externa ale oficialilor romani.

Mai mult, miile de "reactii" pozitive la adresa lui Putin, venite de la "cititorii" din Rusia sau de aiurea, pe site-urile publicatiilor occidentale, care au preluat declaratiile de la Atena, arata ca armatele de postaci ale Kremlinului erau in dispozitiv de lupta.

Este evidenta necesitatea unei consultari cu aliatii principali ai Romaniei, in materie de pozitii publice in chestiunile rusesti. O atare reactie, iesita din monotonul discurs al asigurarilor de pace date Moscovei in legatura cu scutul, era necesara, in primul rand, pentru cei intrati in "raza" lui Putin, adica pentru romani, si de abia in al doilea rand pentru aliatii nostri.

Oricum, maniera autocratica si aroganta a declaratiei lui Putin, continutul sau, potrivit mai degraba pentru o predica a lui Abu Bakr al-Baghdadi, sugerau un raspuns, pe cat de evident pe atat de necesar. Amenintarea unor state independente cu distrugerea, pentru ca gazduiesc pe teritoriul lor facilitati defensive, dovedeste ca nicio masura de precautie nu este excesiva, in fata unei tari care si-a facut din apelul la forta militara un instrument uzual de politica externa, iar din instaurarea anarhiei o forma de "dialog" cu vecinii.

Paradoxal, contrar reactiilor "la cald" ale lui Putin, amplasarea scutului anti-racheta in Romania este una dintre cele solide "contributii" la viitoarea resetare a relatiilor Romaniei cu fostul sau vecin.

Evident, sprijinul aliatilor americani trebuie sustinut cu un efort national consistent de intarire a capacitatilor de aparare. Si asa, cand Romania va iesi din lista tarilor pe care Rusia crede ca le poate timora, prin amenintari si semanarea confuziei, avand siguranta ca repercusiunile imediate pentru un act ostil nu justifica nici un potential castig, atunci cele doua tari vor putea, cu siguranta, sa aiba un dialog civilizat si poate substantial.

Pana atunci, a venit vremea sa ne ferim de prieteni, caci incepem sa invatam a ne pazi de dusmani.

Cosmin Popa este cercetator stiintific al Institutului de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Romane, conferentiar-asociat la Facultatea de Istorie si Stiinte Politice, Universitatea "Ovidius", Constanta, conferentiar-asociat la Institutul Diplomatic Roman. Este specializat in istoria URSS/Rusiei si istoria Europei Centrale si de Sud-Est, perioada comunista si contemporana. A studiat la Bucuresti si la Moscova si este membru al Comisiei bilaterale a istoricilor din Romania si Rusia.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citeste si:
Ludovic Orban anunță că va candida la funcția de președinte al României: ”Mi-e foarte greu să mai sprijin pe cineva”
Ludovic Orban anunță că va candida la funcția de președinte al României: ”Mi-e foarte greu să mai sprijin pe cineva”
Liderul partidului Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a anunţat marţi, la lansarea organizaţiei judeţene de Ilfov, că a hotărât să candideze la preşedinţia României, afirmând că îi este...
Ciolacu, un ultim apel către colegii din Coaliţie: ”Pensiile speciale care ne costă 2 miliarde de euro anual trebuie supraimpozitate”
Ciolacu, un ultim apel către colegii din Coaliţie: ”Pensiile speciale care ne costă 2 miliarde de euro anual trebuie supraimpozitate”
Marcel Ciolacu a scris, marţi pe Facebook, că face un ultim apel către colegii din Coaliţie, înainte de şedinţa de miercuri. El spune că pensiile speciale care ne costă peste 2 miliarde de...