Ne luptam cu morile de vant? De ce nu poate functiona propaganda Occidentului in Rusia si cum a reusit Moscova sa scoata oamenii in strada la Berlin

Razboiul informational este eficace in societatile in care oamenii nu au incredere in institutii si in liderii lor, asa cum e cazul Uniunii Europene. In schimb, "rusii sunt relativ imuni la propaganda occidentala" si vor fi atata timp cat au incredere in Vladimir Putin, spune sociologul Dan Dungaciu.

Dan Dungaciu, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale "Ion I.C. Bratianu" al Academiei Romane (ISPRI), a facut aceste declararii miercuri, in cadrul conferintei "Razboiul informational, sub lupa", organizata sub egida Academiei Romane, la care a fost lansat Laboratorul pentru Analiza Razboiului Informational si Comunicare Strategica (LARICS).

Inregistrarea integrala a conferintei poate fi urmarita pe privesc.eu.

Incredere vs neincredere

"O realitate falsa perceputa ca reala devine reala prin consecinte", a subliniat de la bun inceput Dan Dungaciu, precizand ca pe asta se bazeaza si razboiul informational.

Sociologul a dat exemplul unei banci. "Daca o comunitate ampla afla ca o banca intra in faliment, stire falsa, si se repede sa scoata banii, stirea devine adevarata prin consecinte: banca da faliment. Dar trebuie sa existe o neincredere prealabila in sistemul financiar pentru ca un asemenea zvon sa produca efecte", a explicat el, adaugand ca eficacitatea unui razboi informational este direct proportionala cu lipsa de incredere din societatea tinta.

In aceste conditii, "daca ne raportam doar la cei care lanseaza informatii false, dar nu si la mediul asupra careia sunt lansate, ratam cel putin jumatate din tablou, probabil cea mai importanta (jumatate - n.red.) ", a mentionat directorul ISPRI.

Dan Dungaciu sustine ca "nu poti sa rezolvi lipsa de incredere din societate prin atentia sporita pe emitentul surselor false", pentru ca "inseamna sa faci implozie cum a facut URSS, care a crezut ca se poate apara cu tunuri, tancuri, si a facut implozie fara ca cineva sa fi tras un foc de arma, s-a prabusit, pur si simplu".

Sociologul a mai explicat ca razboiul informational este eficace in spatiile in care increderea in institutii este scazuta.

"Asta inseamna geopolitica neincrederii: comunitati, spatii ample, intre care as integra si UE, sunt intr-un soi de criza, pe care o vedem explicitata prin jumatate de vot extremist care s-a aplicat in Franta, de pilda.

E semnul unei crize profunde, nu e semnul ca au citit programul lui Melenchon, pe care nu l-a citit nimeni (acolo scrie ca Franta trebuie sa se alieze cu Cuba si Venezuela) Descarcarea pe Melenchon este o descarcare de tip Le Pen, in care o criza profunda isi gaseste un fel de reactie", a punctat acesta.

De ce nu are succes Occidentul in confruntarea informationala cu Rusia?

In acest context a fost pusa si lipsa de eficacitate a Occidentului in confruntarea informationala cu Federatia Rusa.

"Cum intelegem sau cum reusim sa nu intelegem de ce eficacitatea intr-o confruntare internationala intre un Occident mai bogat, mai puternic, mai informat, nu functioneaza pe Federatia Rusa? De ce, daca Rusia ne face atatea rele, noi nu putem sa ii facem cel putin o parte din raul pe care prezumam ca ni-l face?

Problema tine tot de incredere, Federatia Rusa de azi e exact opusul Roamaniei de dinainte de 1989, apropo de confruntari informationale. De ce ascultam toti, aproape cu religiozitate, Europa Libera? Erau doua conditii esentiale: nu aveam incredere in propriii lideri, nu ii iubeam, si aveam incredere in sursa, adica in Occident. Asta ne facea extrem de deschisi.

Federatia Rusa de astazi nu are incredere in Occident si isi iubeste liderii. Nu are incredere in Occident orice i-ar spune Occidentul, si isi iubeste inca liderii, nu si-i detesta. Prin urmare, orice actiune propagandistica, cu ghilimele sau fara, transmisa inspre Federatia Rusa nu e eficienta in momentul asta. (...)

Rusii sunt relativ imuni la propaganda occidentala. Poti sa spui orice, in mintea lor cei 10 ani pe care i-au trait sub Eltin si care, considera ei, a fost cea mai neagra perioada a istoriei lor, anii rai, dezastruosi, sunt atat de vii in memoria lor, incat Occidentul si-a pierdut credibilitatea.

De aceea, ne banuiesc de perfidie, de aceea, e greu sa faci asemenea operatiuni. Cea mai eficienta operatiune a fost bombardarea din Siria a presedintelui american Trump. Asta a subminat increderea in liderii Rusiei. Cand increderea in Putin va fi subminata, in momentul acela, populatia va fi mai deschisa sa primeasca anumite mesaje dinspre Occident. Cand se va ridica intrebarea: 'Daca Putin greseste, daca occidentalii au dreptate?', atunci Rusia devine permeabila la asemenea mesaje, acum nu e. De aceea, Rusia trebuie abordata altfel", a argumentat Dan Dungaciu.

Citeste si Rusia e agresoare in razboiul informational, care poate lua ostatica politica externa a unui stat. Ce face Romania?

Cum stau Romania si Uniunea Europeana

In schimb, Uniunea Europeana sta prost la capitolul incredere, spune sociologul.

"Europenii nu mai au incredere in propriii lideri, de aici apetenta unora de a receptiona anumite mesaje. Nu pentru ca o platesc rusii pe doamna Le Pen o voteaza, ci rusii o platesc pe doamna Le Pen, pentru ca o voteaza francezii. O lipsa de incredere in Europa face ca ea sa fie mult mai deschisa la asemenea penetrari", a afirmat acesta.

In schimb, in Romania lipsa de incredere in Federatia Rusa face ca mesajele care vin dinspre ea sa se strecoare doar marginal in presa.

"Asta nu inseamna ca un tip de confruntare cu Federatia Rusa nu exista si nu va exista. Va exista prin intermediari (...) Ne vom confrunta peste cativa ani cu un asemenea tip de batalie, in care vor fi prezente si mesaje de la Budapesta, si mesaje de la Moscova, sau daca nu luate impreuna", a declarat Dungaciu.

Mesaj pentru ambasadorul rus la Bucuresti

Directorul ISPRI a dat ca exemplu posibilitatea ca la nivel european "sa se readuca pe tapet ideea entitatilor, regiunilor europene, care sunt corolarul proiectului federalist; atunci Romania va avea o problema".

In context, Dungaciu a semnalat o postare din data de 19 aprilie de pe site-ul Ambasadei Rusiei, mai exact un text legat de Basarabia in perioada interbelica.

"Un soi de evaluare istorica a cat de ilegitim a fost gestul Unirii si cat de prost o ducea Basarabia atunci, care arata ca ambasada Federatiei Ruse se moldovenizeaza, adica dl Kuzmin de la Bucuresti devine dl Kuzmin de la Chisinau, unde a fost ambasador anterior. Atunci se lega de denumirea limbii, de curricula de acolo, nu ii placea ce scrie in manuale, adica o interventie pe care un diplomat nu o face in tara in care serveste.

Daca se va intampla asa ceva si in Romania, e o veste proasta si cred ca e o greseala, pentru ca Romania nu e Republica Moldova, cel putin din punctul asta de vedere. Semnale de genul asta vor fi in atentia noastra", a subliniat el.

Pentru prima oara, Rusia a scos oameni in strada pe teritoriul UE

Dan Dungaciu a vorbit si despre manipularile practicate de Federatia Rusa in cadrul razboiului informational, semnaland o victorie in premiera.

Sociologul a reamintit cazul din Germania cu fetita disparuta care a sustinut ca a fost agresata si despre care s-a dovedit ulterior ca a mintit. Informatia a fost lansata mai intai pe o pagina de Facebook obscura, dar a fost preluata de Russia Today, Sputnik si chiar de Serghei Lavrov insusi.

"A ajuns tema de diferend international. Care e stirea? Pentru prima data, Federatia Rusa a reusit sa scoata in strada oameni din afara fostului URSS. Oamenii au iesit in strada in Berlin, dar si in localitati de langa Berlin. E un caz test pentru Federatia Rusa: printr-un efort mediatic au reusit sa starneasca in Germania anumite proteste, iesiri in strada, chestiuni care ar trebui sa ne dea si noua de gandit", a subliniat Dan Dungaciu, reamintind ca totul a fost construit "pe baza unei stiri complet false".

Ziua Olteniei, votata in Parlament. Daca urmeaza Ziua Transilvaniei?

Pe de alta parte, Dan Dungaciu a atras atentia asupra efectelor colaterale pe care un vot in Parlament le-ar putea avea, pornind de la "provocarea" numita Ziua Olteniei.

"Recent, in Parlamentul Romaniei, s-a votat ziua Olteniei, care trebuie sarbatorita in fiecare an. In sine, chestiunea e hazlie (...) Dar daca cineva ar veni in Parlament cu o intitiva de genul sa se voteze sarbatorirea zilei Transilvaniei, avand antecedentul Banatului si Olteniei? Atunci, probabil ca ar trebui sa ne gandim de doua ori", a spus acesta, subliniind ca toate tendintele din societatea romaneasca ar gasi in acest caz "un canal de manifestare publica impecabil", transformandu-se in curent de opinie.

Ce e de facut?

La finalul prezentarii sale, directorul ISPRI a transmis un mesaj si partenerilor Romaniei din NATO.

"Razboiul informational nu e o partida de sah, in care cineva lanseaza un atac si cealalta parte, foarte abila, demanteleaza miscarile si in momentul in care a demantelat strategia celuilalt partida s-a incheiat.

Asta e defectul principal al StratCom, directia NATO - elaboreaza enorme si sofisticate analize in care demanteleaza caricaturile, tot ce apare in presa rusa si probabil ca rusii de la Moscova se uita si spun: 'Foarte frumos. Faceti asta, pentru ca tinta razboiului informational nu sunt intelectualii care demanteleaza sau nu anumite mesaje, tinta razboiului informational e populatia. Foarte bine, ocupati-va de chestiuni academice, pentru ca noi avem alta treaba", a comentat Dan Dungaciu.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...