Putin a invatat din lectiile pe care America nu le-a inteles

Autor: Alex Varzaru
Vineri, 25 Aprilie 2014, ora 17:42
23759 citiri
Putin a invatat din lectiile pe care America nu le-a inteles

Dupa infrangerea rusinoasa a Statelor Unite si plecarea in graba din Vietnam, in 1973, cand cea mai bogata si puternica natiune a lumii a fost umilita de hotararea unei armate, prost echipate, dar motivata ideologic, de tarani, s-a presupus in general ca America nu va mai porni la razboi din nou pana ce nu vor fi invatate lectiile infrangerii in fata Viet Cong-ului.

Cand in 1989 armata sovietica s-a retras in graba si plina de sange din Afganistan, dupa o ocupatie care a durat 9 ani, au fost trase invataminte asemanatoare despre imposibilitatea de a pastra militar o tara cu o populatie ostila invadatorilor, scrie analistul Nicholas Wapshott, pentru Reuters.

Prin ocuparea invizibila a Crimeii si a estului Ucrainei, presedintele rus Vladimir Putin pare sa fi invatat lectiile din Vietnam si Afganistan. Mai multi presedinti americani, totusi, par sa fi esuat in a intelege cum strategia militara s-a schimbat pentru totdeauna dupa cele doua conflicte. Mai degraba ei au continuat sa repete greselile predecesorilor lor.

Soldati despre care se crede ca sunt rusi marsaluiesc langa o baza militara ucraineana in orasul Perevalnoi, langa Simferopol - 4 martie, 2014, David Mdinarisvili/Reuters

Si asta nu e tot. Flota de bombardiere invizibile a SUA (care costa 810 milioane de dolari fiecare) si flota de submarine nucleare (in valoare de 8,2 miliarde fiecare), inarmate cu rachete strategice nucleare Trident (in valoare de 31 de milioane de dolari fiecare), nu prea pot fi folosite impotriva agentilor provocatori deghizati in protestatari ucraineni trimisi de servicile secrete rusesti cu cursele de linie civile.

Nici SUA, nici Uniunea Europeana, nici NATO nu au o solutie militara pentru lupta prin tufisuri pe care Putin o organizeaza cu eficacitate.

O intrebare trebuie pusa: deceniile de cheltuieli pe tehnologie de ultima ora ale Pentagonului, spre deliciul industriei nationale de aparare, au avut ca rezultat pregatirea Occidentului pentru aparare? Raspunsul evident, "nu", vine manusa pentru libertarienii americani care se aliaza acum cu liberalii pentru a cere taieri substantiale ale bugetului Apararii.

Presedintele rus Vladimir Putin se intalneste cu nou-numitii inalti ofiteri militari in timpul unei ceremonii la Kremlin, Moscova - 28 martie 2014, Alexei Druzhinin/RIA Novosti

Sa ne intoarcem in Vietnam, un loc care inca ii bantuie pe americani. Crezand ca sunt mai buni decat generalii francezi care au fost nevoiti sa evacueze tara dupa infrangerea umilitoare a armatei lor la Dien Bien Phu, liderii SUA erau siguri ca pot opri insurgenta comunista din nord printr-o etalare zdrobitoare a superioritatii militare. Ei au folosit covoare de bombe si o armata incredibil de bine echipata si mai bine antrenata.

Brigada Aeriana 173, sub asediu in Vietnam - noiembrie 1967, Armata SUA/Reuters

Infrangerea in Vietnam, dupa ce patru presedinti au incercat sa castige razboiul prin escaladarea violentei, a socat intreaga natiune. David l-a batut pe Goliat si armele mici au invins batalioanele.

Un soldat ranit este carat spre un elicopter in Valea Ia Drang, in Vietnam - noiembrie 1965, Armata SUA/Reuters

Timp de 16 ani, SUA au stat cuminti. Daca puterea lor militara a insemnat atat de putin in conflicte de mica amploare, care e solutia in continuare? Nu a existat un raspuns clar pana cand pentru Washington s-a ivit un alt conflict in care s-a simtit obligat sa intervina. Presedintele George W. Bush, impreuna cu belicosul premier al Marii Britanii, Margaret Thatcher, care se gudura la picioarele sale, scrie analistul pentru Reuters, au decis ca o coalitie occidentala sa alunge Irakul condus de Saddam Hussein din Kuweit, in Razboiul din Golf, din 1991.

Soldati afgani de gherila cunoscuti drept mujahedini, iau pranzul langa un elicopter sovietic doborat in timpul unui atac in Nuristan, Afghanistan - data necunoscuta, John O'Brien/Reuters

SUA s-au reintors pe campul de lupta, pe o campie de nisip potrivita pentru ultima batalie purtata in stilul vechii scoli a masarii de trupe, si au anihilat armata prost echipata a lui Saddam. Insa Bush a evitat sa avanseze catre Bagdad si sa il rastoarne pe Saddam, o decizie inteleapta, bazata nu numai pe ororile din Vietnam, dar si pe umilirea sovieticilor in Afganistan.

Faptul ca una dintre cele mai mari forte armate pe care le-a vazut istoria, de la Alexandru cel Mare la armata Imperiului Britanic in apogeul sau, nu a reusit sa ii infranga pe afgani, probabil ca le-a dat batranilor de la Kremlin o pauza de gandire. Ca si la Pentagon, ei au continuat in credinta ca o mana de mujahedini prost inarmati vor capota curand in fata superioritatii evidente a tancurilor si avioanelor sofisticate rusesti.

Ofiteri si soldati sovietici parasesc baza de langa Kabul, capitala Afganistanului, in timpul retragerii catre Uniunea Sovietica - martie 1988, Sergei Karpukhin/Reuters

Nu s-a intamplat asa. Ca si in Vietnam, "razboiul asimetric", dispunerea inegala a fortelor celor doua parti combatante, a insemnat ca nationalistii afgani s-au infruntat cu armata de 100.000 de soldati sovietici folosind tactici de gherila. La plecarea grabita a rusilor, in februarie 1989, 15.000 de soldati sovietici fusesera ucisi.

Perspectiva ca fortele SUA sa fie macelarite in acelasi fel, prin ocuparea unui Irak anarhic, l-a facut pe Bush sa se opreasca. In loc, el a optat pentru inlantuirea tarii cu un regim de sanctiuni, incluzand embargoul pe exporturile de petrol, si blocarea armatei irakiene printr-o zona de interzicere a zborurilor militare, o politica continuata de succesorul sau, presedintele Bill Clinton.

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 au schimbat totul. Nu intamplator, ele au incurajat un sentiment absurd al auto-incantarii sub administratia condusa de presedintele George Bush si vicepresedintele Dick Cheney. Al Qaida a continuat pe baze largi tactica de gherila a Viet Cong-ului si a mujahedinilor, folosind terorismul impotriva tintelor usoare americane, dintre care deturnarea avioanelor s-a dovedit a avea un efect devastator.

Pentru restul lumii, care de la sosirea terorismului ca mijloc de lupta se obisnuise cu controalele la urcarea in avioane, lipsa de securitate de pe aeroporturile americane a parut drept o atitudine usuratica, daca nu o neglijenta de-a dreptul.

Pe atat de fara busola s-a dovedit si raspunsul plin de indignare al administratiei Bush dupa atacurile de la 11 septembrie: a ales sa invadeze, dintre toate locurile posibile, tocmai Afganistanul, care se dovedise cimitirul armatei sovietice. Apoi a urmat invadarea si ocuparea Irakului, sub pretextul, nesprijinit de nicio informatie a serviciilor secrete, ca Saddam ar fi avut arme de distrugere in masa pe care urmarea sa le foloseasca impotriva Occidentului.

Presedintele Barack Obama si-a infrant principalul oponent democrat, Hillary Clinton, si apoi pe contracandidatul trimis de republicani, senatorul John McCain, in parte si datorita faptului ca s-a opus cu putere razboiului din Irak si si-a exprimat rezervele in legatura cu razboiul din Afganistan.

Campania lui Obama promitea sa incheie ambele razboaie, iar dupa castigarea presedintiei, abordarea sa a fost sa le reduca intensitatea. In Libia, el le-a permis aliatilor europeni sa preia conducerea. Cand presedintele sirian Bashar al Assad a folosit arme chimice impotriva rebelilor, Obama s-a ascuns in spatele Congresului. Atacurile cu arma chimica continua, subliniaza analistul Reuters.

Acum, SUA si aliatul sau cam tremurator, Uniunea Europeana, se confrunta cu indoielile legate de ce e de facut in legatura cu expansionismul Rusiei catre Vest. Intelegand lectia Vietnamului, Afganistanului si a Irakului, Putin a invadat Ucraina deghizat, mai intai anexand Crimeea.

Acum, prin militari nu foarte deghizati, destabilizeaza estul rusofon al Ucrainei, pentru a-si servi siesi o invitatie sa vina cu tancurile daca si cand va socoti ca e potrivit.

Iar raspunsul Occidentului? Boicotarea unor pasapoarte, sanctiuni economice impotriva unui mic cerc de prieteni ai lui Putin si suspendarea, nici macar excluderea Rusiei din Grupul celor 8 mari state industrializate.

De fapt, nici macar o singura optiune militara. Contribuabilii americani dau Pentagonului 682 miliarde de dolari in fiecare an si cu toate astea nicio optiune militara. In loc de asta, secretarul de stat al SUA, John Kerry, se plange ca Putin nu joaca cinstit folosind o maniera de secol 19 pentru o problema de secol 21.

Poate ca Ucraina e deja pierduta. Poate ca Putin va anexa si celelalte foste republici sovietice, inclusiv Georgia, Kazakhstan, Kirghizstan, Moldova, Turkmenistan, Tadjikistan, Uzbekistan, Azerbaidjan si Belarus. Probabil nu va anexa statele baltice, Estonia, Letonia si Lituania, pentru ca acestea sunt membre ale NATO.

Cum va raspunde Occidentul daca el va continua sa invadeze? Toata lumea se intreaba. Cel mai probabil, fiecare invazie va fi intampinata cu "preocupari ingrijorate", dar fara niciun raspuns militar al Occidentului. Asa ca nu se va merge decat pe sanctiuni. Au functionat ele vreodata? Intrebati Cuba, Coreea de Nord, Zimbabwe sau Iranul, conchide analiza Reuters.

Citeste si:
Șefii USR au descins la Mogoșoaia. Mesajul transmis către PNL și PMP: "România nu tolerează violența și bădărănia" VIDEO
Șefii USR au descins la Mogoșoaia. Mesajul transmis către PNL și PMP: "România nu tolerează violența și bădărănia" VIDEO
12 membri din structurile de conducere ale USR, în frunte cu Dacian Cioloș și Dan Barna, au mers la Mogoșoaia în după-amiaza zilei de vineri, 28 ianuarie. Dacian Cioloș, împreună cu...
Reacția lui Cătălin Drulă la măsurile ridicole luate de PNL după scandalul din Mogoșoaia: ”Manevră clasică la șmecherie”
Reacția lui Cătălin Drulă la măsurile ridicole luate de PNL după scandalul din Mogoșoaia: ”Manevră clasică la șmecherie”
Fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă a criticat vineri, 28 ianuarie, decizia PNL de a-l suspenda din partid pe liderul din Ilfov, Hubert Thuma, care a agresat-o pe colega sa din USR...