Moscova propune SUA şi NATO să instituie un moratoriu asupra desfăşurării de rachete cu rază intermediară în Europa. Scutul antirachetă din România, discutat separat cu SUA

Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat vineri la o conferinţă de presă online că Moscova intenţionează cu fermitate să obţină garanţii de securitate în formă scrisă cu valoare juridică obligatorie, care să excludă orice nouă extindere a NATO spre est şi indiferent de aceasta desfăşurarea în ţările vecine cu Rusia de arme ofensive ce ameninţă securitatea acesteia.

La întrebarea RADIO ROMÂNIA dacă aceste condiţii vizează şi obiectivele antirachetă din România şi Polonia, Serghei Riabkov a spus că Rusia va discuta acest subiect cu SUA în cadrul dialogului privind armele strategice ofensive şi defensive în interconexiunea lor. Moscova – ne-a declarat acesta – propune SUA şi NATO să instituie un moratoriu asupra desfăşurării în Europa de rachete cu rază intermediară similar celui declarat deja de Rusia.

Vom discuta cu ţările NATO despre necesitatea de a face astfel încât propunerea Rusiei, a preşedintelui Putin cu privire la moratoriile reciproce asupra desfăşurării de sisteme de atac sol-sol, ce erau interzise de tratatul privind rachetele cu rază medie şi scurtă de acţiune, tratat care astăzi nu mai există din vina SUA, ca aceste moratorii să fie realizate şi să fie verificabile.

Serghei Riabkov a subliniat necesitatea de a evita o nouă criză a rachetelor în Europa, ce ar declanşa o desfăşurare pe continent de rachete cu rază intermediară. El a reamintit şi declaraţiile preşedintelui Vladimir Putin, potrivit căruia asemenea riscuri le creează inclusiv bazele antirachetă din România şi Polonia, deoarece în lansatoarele universale MK-41 desfăşurate acolo pot fi încărcate nu doar rachete interceptoare, ci şi rachete de croazieră cu rază medie Tomahawk, ce pot ameninţa Rusia.

NATO şi România au transmis în repetate rânduri că scutul antirachetă este strict defensiv pentru interceptoare şi nici măcar nu vizează Rusia, scopul său fiind să răspundă unor ameninţări venite dinspre terţi. În ceea ce priveşte tratatul referitor la rachetele cu rază intermediară, SUA au anunţat că se retrag din acesta, întrucât a fost încălcat deja de Rusia. Pe de altă parte, atât Moscova, cât şi Washingtonul notaseră când tratatul era încă în vigoare că la acesta nu au aderat şi alte puteri, cum e China care a putut să-şi dezvolte un arsenal de astfel de rachete.

Lista cererilor Moscovei nu este o surpriză pentru Washington

Garanțiile pe care Rusia le cere, în contextul crizei din Ucraina, nu sunt noi, ele fiind solicitate și anterior, potrivit purtătorului de cuvânt al Casei Albe. Într-o conferință susținută vineri, Jen Psaki s-a referit și la discuția de acum două zile dintre președintele Joe Biden și liderii formatului București 9 al statelor aflate în flancul estic al NATO, care sunt cele mai îngrijorate de mișcările agresive ale Rusiei în regiune.

Este aceeași listă de cereri pentru care Rusia a făcut presiuni luni de zile, dacă nu ani de zile. Este dreptul rușilor de a avea viziunea lor și de a face cereri, noi avem dreptul nostru în acest sens, avem propriile noastre preocupări privind situațiile de securitate din întreaga lume, inclusiv cea de la frontiera Rusiei cu Ucraina. Rusia poate sublinia îngrijorările sale, noi le putem sublinia pe ale noastre și europenii pe ale lor. De aceea trebuie să avem dialog și să discutăm. Nu pot spune acum în ce format vor avea loc discuțiile. Am discutat zilnic cu toate părțile, cu partenerii europeni la diverse niveluri. Evident că ați văzut că președintele Biden a avut o convorbire telefonică cu liderii grupului București 9.

La Washington, analiștii spun că Vladimir Putin nu este provocat de NATO, ci este provocat de independența Ucrainei, dar cred în același timp că NATO nu ar fi trebuit să facă în 2008 promisiunea că Ucraina va fi admisă în alianță.

Moscova a cerut vineri NATO să revoce angajamentul formulat în anul 2008 către Ucraina şi Georgia, conform căruia, într-o zi, aceste două ţări vor deveni membre ale Alianţei, şi, de asemenea, să promită Rusiei că nu va desfăşura în ţările din apropierea sa arme care pot ameninţa securitatea acesteia, transmit agenţiile France Presse şi Reuters.

Aceste cereri au fost enunţate de Ministerul de Externe rus în cea mai completă declaraţie a sa până în prezent asupra garanţiilor de securitate pe care preşedintele rus Vladimir Putin doreşte să le obţină din partea Washingtonului şi aliaţilor acestuia, în contextul tensiunilor generate de comasarea unor importante forţe militare ruse în apropierea graniţei cu Ucraina, stârnind temeri privind o posibilă pregătire a unei ofensive militare, deşi Rusia neagă astfel de intenţii.

''În interesul fundamental al securităţii europene, este necesară o dezavuare formală a deciziei de la summitul NATO din 2008 de la Bucureşti că ''Ucraina şi Georgia vor deveni membre NATO'''', se arată în declaraţia MAE rus.

Conform acesteia, Moscova propune şi o serie de paşi pentru diminuarea tensiunilor, inclusiv încetarea exerciţiilor militare în apropierea frontierelor ruse şi convenirea unei distanţe sigure între navele şi avioanele militare ale Rusiei şi NATO, mai alea în Marea Neagră şi în Marea Baltică.

Rusia cere de asemenea reluarea dialogului periodic cu SUA şi NATO asupra apărării şi îndeamnă Washingtonul să accepte un moratoriu asupra desfăşurării de rachete cu rază intermediară în Europa.

''Este necesar, înainte de a fi prea târziu, să se evite o nouă criză a rachetelor în Europa. Apariţia rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune în aceste teritorii este inacceptabilă pentru Rusia'', a semnalat vineri la o conferinţă de presă vice-ministrul de externe rus Serghei Riabkov, potrivit Ria Novosti, citată de EFE. El lansase şi joi un avertisment similar, evocând o posibilă repetare în Europa a crizei rachetelor din Cuba, din 1962.

Potrivit agenţiei TASS, Riabkov a acuzat vineri NATO şi de încălcarea Convenţiei de la Montreux, care limitează accesul în Marea Neagră al navelor militare ce nu aparţin ţărilor riverane.

Preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Joe Biden, au vorbit marţi prin videoconferinţă timp de două ore, dar fără a reuşi să ajungă la o calmare a tensiunilor. Liderul de la Kremlin i-a transmis deja omologului său american că doreşte ''garanţii juridice'' care să nu permită aderarea Ucrainei şi Georgiei la Alianţa Nord-Atlantică, pe care preşedintele rus a acuzat-o că şi-a încălcat un angajament după încheierea Războiului Rece de a nu se extinde către Est.

NATO respinge vetoul Moscovei privind o posibilă aderare a Ucrainei

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a opus vineri oricărei intervenţii a Rusiei în relaţiile dintre Alianţă şi Ucraina, refuzând să excludă o posibilă aderare a Kievului, aşa cum cere Moscova, relatează AFP.

''Relaţia NATO cu Ucraina nu poate fi determinată decât de cei 30 de membri ai Alianţei şi Ucraina însăşi, şi de nimeni altcineva. Nu putem accepta ca Rusia să restabilească un sistem în care marile puteri (...) pot controla ceea ce fac sau nu alte ţări'', a declarat Stoltenberg după o întrevedere cu noul cancelar german Olaf Scholz.

Avertisment sumbru al unui cunoscut istoric: ”Putin va ataca un stat NATO. Vă dau în scris”

Istoricul Armand Goșu, expert în istoria politică a Rusiei, a declarat într-un interviu că nu are „nicio îndoială” că Putin va ataca un stat membru NATO, singurele necunoscute fiind...

Victoria Rusiei în Ucraina ar avea consecințe devastatoare pentru apărarea NATO. Polonia, Ungaria, Slovacia și România sunt amenințate

Actuala dezbatere americană privind acordarea de asistență militară suplimentară Ucrainei se bazează în parte pe presupunerea că războiul va rămâne în impas, indiferent de acțiunile...