Tupeu rusesc: Putin spune că mercenarii din grupul Wagner nu servesc interesele Rusiei

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a afirmat joi că societatea rusă de securitate privată Wagner, a cărei prezenţă a fost remarcată în special în Africa şi îngrijorează Franţa, nu serveşte interesele statului rus, notează AFP.

Membrii săi "nu reflectă interesele statului rus. Şi nu se află undeva în numele statului rus. Este o companie privată şi de interese private", a declarat Vladimir Putin, chestionat, în cursul unui forum la Soci (sud-vest), în legătură cu prezenţa paramilitarilor din Wagner în Mali.

Potrivit liderului de la Kremlin, dacă interesele companiilor private de securitate ca Wagner "încep să intre în conflict cu interesele statului rus", atunci Moscova va trebui "să reacţioneze".

Istoria „Grupului Wagner“

„Grupul Wagner” este activ în mai multe ţări, iar de participarea acestui grup în diferite conflicte regionale poate să depindă cine câştigă o bătălie pe câmpul de luptă. Oficial Rusia neagă existenţa Grupului Wagner, dar raportul prezentat la data de 24 aprilie de către Consiliul de Securitate ONU afirmă că această armată privată a intervenit în războiul civil din Libia. Este de menţionat că legislaţia Rusiei interzice constituirea şi funcţionarea armatelor de mercenari.

Ideea creării unei armate de mercenari în Rusia a apărut după războiul din Afganistan, care a cauzat pierderi mari Armatei Roşii. Suferinţele familiilor care şi-au pierdut fii şi soţi în război au avut un impact major asupra societăţii ruse. O armată privată avea avantajul că pierderile acesteia nu intrau în statisticile oficiale.

Primul indiciu că liderii din Rusia doreau înfiinţarea unei forţe militare private, datează din anul 2012. În acel an, în aprilie preşedintele Vladimir Putin a declarat că o astfel de forţă „este un instrument pentru realizarea intereselor naţionale fără implicarea directă a statului”. La acea vreme se lua în calcul legalizarea societăţilor comerciale militare, însă acest proiect a eşuat din cauza opoziţiei armatei şi a serviciilor secrete, care se temeau să-şi piardă poziţiile sale de monopol. În aceste condiţii s-a decis ca Grupul Wagner să acţioneze clandestin, în felul acesta neputând fi deranjat de sistemul judiciar controlat politic, dar totuşi entitatea nu poate deveni independentă de deciziile de la Kremlin.

Fondatorul Grupului Wagner a fost Dmitri Utkin, care conform rapoartelor serviciilor secrete ucrainene este cetăţean ucrainean. Acesta a fost ofiţer într-o unitate specială GRU (serviciul de informaţii al armatei ruse). Grupul Wagner a fost creat în anul 2013 şi a funcţionat în regiunea Krasnodar, în sudul Rusiei ca o anexă a GRU (Wagner a fost numele conspirativ al lui Utkin). Compania a fost implicată în anexarea Crimeei în anul 2014.

Utkin este şi directorul general al unei firme al cărei proprietar este miliardarul Evgheni Prigojin, finanţatorul Grupului Wagner. Firma lui Prigojin s-a specializat şi în războiul hibrid. Se presupune că Utkin şi Prigojin sunt „proprietarii“ „fabricii de trolli” care inundă reţelele de socializare din Europa Occidentală şi Statele Unite cu ştiri false şi materiale de propagandă ale Kremlinului.

În raportul întocmit de Senatul Statelor Unite se afirmă că Grupul Wagner a încercat prin difuzarea de ştiri false să intervină în alegerile prezidenţiale din anul 2016 din Statele Unite. Din acest motiv, Prigojin a primit interdicţia de a pătrunde pe teritoriul Statelor Unite.

Potrivit raportului ONU citat mai sus, Evgheni Prigoşin a fost prezent în anul 2018 la o întâlnire între ministrul apărării rus, Serghei Şoigu şi liderul rebelilor din Libia, generalul Kalifa Haftar. Ulterior acest lucru a fost explicat prin faptul că Prigojin – supranumit şi „bucătarul lui Putin” pentru că are şi un restaurant – a fost responsabil de cateringul la evenimentul respectiv.

Potrivit BBC Grupul Wagner a fost prezent în Libia cu 800-1000 de militari. Compania privată i-a sprijinit pe insurgenţii generalului Khalifa Haftar oferindu-i acestuia suport tehnic, au coordonat focul de artilerie şi au participat direct în bătălii. Din acest motiv, trupele conduse de Haftar în ianuarie au ajuns să atace capitala Tripoli. Atunci însă a apărut o divergenţă între mercenari şi Haftar, care nu i-a mai plătit pe militarii din Grupul Wagner, spunând că nu este mulţumit de prestaţia lor. Astfel Grupul Wagner s-a retras, iar generalul a pierdut poziţiile de pe câmpul de luptă, iar forţele guvernamentale s-au lansat în contraatac.

La fel de lamentabil s-a încheiat incursiunea Grupului Wagner în Mozambic unde mercenarii au luptat împotriva islamiştilor în speranţa că după victorie Rusia va putea exploata câmpurile petroliere din nordul ţării, însă operaţiunea militară s-a încheiat cu o înfrângere în toamna anului trecut.

La sfârșitul lunii septembrie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a anunțat, în cadrul ONU, că guvernul pucist din Mali, fosta colonie franceză și republică instabilă din Sahel, sudul Saharei, a făcut apel la compania rusă de mercenari Wagner, cunoscută pentru excesele sale din Siria și Libia.

Anunțul nu a fost confirmat oficial de guvernul din Mali, însă primul ministru, vorbind la tribuna Națiunilor Unite, a deplâns faptul că Franța își retrage trupele din Sahel, unde combate jihadismul de opt ani încoace.

Grupul Wagner, cu care autorităţile ruse neagă orice legătură, furnizează servicii de întreţinere a echipamentelor militare şi de instruire, dar este acuzat, în special de Franţa, că acţionează în numele Kremlinului acolo unde acesta nu doreşte să apară oficial.

Martori, ONG-uri şi experţi ai Naţiunilor Unite au acuzat aceşti mercenari că au comis atrocităţi în ţările unde au luptat.

Ambițiile Evgheniei Guțul și strategiile Moscovei

Agentul cel mai activ al Rusiei din ultimele săptămâni în Republica Moldova a devenit Evghenia Guțul, bașcana Autonomiei Găgăuze. Dacă compari agitația ei cu marile drame și...

Rusia își concentreză atacurile hibride asupra Finlandei, prin trimiterea de migranţi. Preşedinta Comisiei Europene: „A încercat să ne destabilizeze”

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene a declarat vineri, 19 aprilie, că Rusia îşi concentrează atacurile sale hibride asupra Finlandei, prin trimiterea de migranţi, pentru a...