Mai este posibilă o nouă Ialta în era lui Putin? ”Ucraina nu poate fi pe masa negocierilor” ANALIZĂ

Vineri, 03 Decembrie 2021, ora 23:42
3643 citiri
Mai este posibilă o nouă Ialta în era lui Putin? ”Ucraina nu poate fi pe masa negocierilor” ANALIZĂ

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a ameninţat joi de la tribuna OSCE cu un nou conflict în cazul extinderii NATO spre Est, subliniind că promisiunile de aderare făcute Georgiei şi Ucrainei la summitul NATO de la Bucureşti în 2008 constituie o „mină“ care a „detonat“ deja în Georgia în 2008, conform transcriptului discursului său susţinut la cea de-a 28 reuniune a Consiliului miniştrilor de externe a OSCE de la Stockholm postat pe site-ul oficial al Ministerului de Externe al Rusiei.

Decizia Summitului NATO de la Bucureşti din aprilie 2008 potrivit căreia „Georgia şi Ucraina vor deveni membre NATO“ într-o zi constituie o „mină pusă chiar sub temelia arhitecturii securităţii europene“, a afirmat Lavrov, evocând în acest context intervenţia militară a Rusiei în Georgia în august 2008. La fel ca şi atunci, şeful diplomaţiei ruse a dat vina pe preşedintele georgian Mihail Saakaşvili pentru războiul de cinci zile declanşat la început pe teritoriul regiunii separatiste georgiene Osetia de Sud - unde Rusia dispunea de un contingent de forţe de menţinere a păcii - şi care s-a extins apoi în adâncul teritoriului Georgiei, tancurile ruseşti ajungând atunci aproape de Tbilisi.

„În august 2009, această mină a detonat deja când preşedintele Mihail Saakaşvili, îmbătat de euforia perspectivei aderării la NATO s-a lansat într-o aventură care a avut consecinţe grave pentru Georgia însăşi şi a adus situaţia de securitate din Europa la un nivel periculos“, a declarat joi Lavrov. „Cei care obişnuiesc să repete punctele de discuţie de la Bucureşti şi insistă că "ţările terţe" nu au dreptul de a-şi exprima poziţia cu privire la problema extinderii NATO se joacă cu focul. Sunt convins că nu au cum să nu-şi dea seama de acest lucru“, a spus ministrul rus de externe de la tribuna OSCE. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, insistase miercuri într-o conferinţă de presă la Riga că Rusia „nu are niciun drept de veto“ în cazul în care Alianţa se va decide să primească Ucraina în NATO, conform Ukrainska Pravda.

Șantajerea Occidentului

Aceste noi ameninţări intervin deja într-un context tensionat, Kievul şi Occidentul acuzând Rusia de concentrarea de forţe şi echipamente în apropierea frontierelor cu Ucraina, exprimând temeri privind un nou atac rusesc în ţara vecină, potrivit RBC.ua. În urma războiului din aprilie 2008, Rusia a recunoscut independenţa regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, unde şi-a instalat baze militare.

Totuşi, cea mai mare parte a analiştilor ruşi, între care expertul militar Aleksandr Golţ, este de părere că actuala comasare de trupe ruseşti la frontiera cu Ucraina are ca obiectiv „şantajarea“ Occidentului şi, în special, SUA - cu care preşedintele rus Vladimir Putin ar dori o „reîmpărţire a sferelor de influenţă“ - şi nu de a „rupe Donbas-ul“ de la Ucraina.

Kremlinul este conştient, potrivit acestora, că zonele controlate de separatiştii proruşi în Doneţk şi Lugansk sunt adăvărate găuri negre, care necesită investiţii uriaşe pentru reconstrucţie şi decriminalizare. De aceea, Moscova şi insistă ca autorităţile de la Kiev să aplice acordurile de la Minsk care ar „băga această tumoare canceroasă (ORDLO-zonele controlate de separatişti în Donbas) înapoi în trupul Ucrainei în condiţiile dictate de Kremlin“, consideră Iulia Latânina într-un editorial publicat recent în Novaia Gazeta. Editorialista rusă mai spune că Moscova nu are nevoie de Donbas în condiţiile actuale, ci să destabilizeze în continuare Ucraina.

Însă, după cum recunoaşte opozantul rus Ilia Iaşin, preşedintele Putin şi anturajul său compus din „siloviki“ (structurile de forţă din Rusia) este imprevizibil.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la 1 decembrie că vrea să obţină garanţii în scris de la NATO că Alianţa nu se va extinde spre Est, conform agenţiilor ruse de presă.

Kremlinul pregătește déjà summit-ul Biden-Putin

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat joi că Rusia va prezenta „'în curând“ NATO o propunere privind garanţii de securitate care să fie obligatorii pentru toţi semnatarii.

„Vom formula în curând propuneri concrete către colegii noştri occidentali şi sperăm că le vor lua în serios“, a declarat Lavrov la conferinţa de presă după încheierea reuniunii ministeriale anuale a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

„Acum nu doresc nici măcar să mă gândesc că Occidentul ar refuza să studieze (propunerea rusă). În opinia mea, toţi au putut să-l asculte pe preşedintele (Vladimir) Putin şi şi-au dat seama că propunerea noastră este serioasă şi acum o vom transpune pe hârtie'', a adăugat şeful diplomaţiei ruse. El l-a parafrazat pe Putin, amintind că obiectivul Kremlinului nu este să obţină garanţii speciale pentru Rusia, ci ''garanţii colective''.

Ministrul Lavrov a susţinut că activităţile militare ale Alianţei Nord-Atlantice în apropierea frontierelor ruse în Marea Neagră urmăresc doar să ''îngrădească Rusia'' şi a acuzat NATO că a ignorat timp de mai mult de doi ani cererile din partea Moscovei ca în timpul exerciţiilor militare să fie respectată distanţa între navele şi avioanele de luptă.

De asemenea, şeful diplomaţiei ruse a avertizat că Rusia va reacţiona dacă Occidentul va continua cu adoptarea unor ''sancţiuni infernale'' sub forma restricţiilor financiare. ''Este un drum care nu duce nicăieri şi, în final, aceste măsuri unilaterale ilegitime se vor întoarce împotriva celor care le-au iniţiat'', consideră Lavrov.

Pentru aceasta, Kremlinul déjà acţionează în vederea organizării unui summit prin videoconferinţă între preşedinţii rus Vladimir Putin şi american Joe Biden, în toiul unor tensiuni între cele două ţări cu privire la Ucraina.

”Se lucrează. Este vorba despre o videoconferinţă”, a declarat presei un purtător de cuvnt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat despre formatul acestei întâlniri foarte aşteptate. ”Data exactă nu a fost convebită încă”, precizează Peskov, adăugând că ”cele două părţi au propuneri cu privire la dată, dar acestea nu s-au sincronizat încă”.

Adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov a anunţat joi că un ”contact” între preşedinţii rus şi american ar putea să aibă loc ”în zilele următoare”, fără să facă alte precizări.

Ucraina cere NATO să respingă orice solicitare rusească a unor ”garanţii”

Dar Ucraina cere NATO să respingă orice solicitare rusească a unor ”garanţii”. Mai mult, Kievul refuză să renunţe la planurile sale de aderare la NATO şi la orice alte „garanţii de securitate” cerute de Rusia, a declarat vineri pentru AFP ministrul său de externe, Dmtro Kuleba, făcând apel la Occident să facă acelaşi lucru.

„Resping această idee că noi ar trebui să garantăm ceva Rusiei. Insist: Rusia este cea care trebuie să garanteze că nu va continua agresiunea împotriva niciunei ţări”, a afirmat Kuleba.

Un angajament al Ucrainei de a-şi abandona planul de aderare la NATO – promisiune făcută în 2008 de Alianţa Nord-Atlantică, dar care nu s-a materializat până acum – „nu este o opţiune” pentru Ucraina, a afirmat Kuleba, subliniind că aderarea la NATO şi UE figurează în Constituţia ucraineană.

„Este absolut inacceptabil ca Rusia să aibă vreo influenţă asupra deciziilor luate de o altă ţară suverană, Ucraina, şi de către o organizaţie internaţională, NATO”, a declarat ministrul ucrainean.

Oferta lui Putin pentru Biden: capitulează asupra suveranității ucrainene sau riscă un război total

În confruntarea lui Putin cu Ucraina, fiecare opțiune politică disponibilă pentru Biden este plină de riscuri. Hanna Shelest, directorul programelor de securitate la grupul de reflecție ucrainean Prism, a declarat că sprijinul SUA pentru suveranitatea ucraineană nu înseamnă că aceasta va fi în cele din urmă atrasă în luptă.

„Când vorbim despre garanții de securitate există o mulțime de alte opțiuni. De exemplu, împărtășirea informațiilor, a imaginilor satelitare, arme .. . Nu ai nevoie de soldați americani pe linia de contact... spune aceasta”.

CNN a raportat că există o dezbatere politică în administrația Biden cu privire la intensificarea livrărilor de arme, cum ar fi rachetele antitanc Javelin și rachetele antiaeriene Stinger. Unii din administrație spun că astfel de arme ar crește costurile oricărei incursiuni militare ruse și, prin urmare, ar influența calculele lui Putin. Alții susțin că ar reprezenta o escaladare periculoasă și ar crește teama de un atac al SUA sau al NATO, care se află la baza poziției militare agresive a Rusiei.

Fiona Hill, fost director pentru afaceri europene și ruse în consiliul de securitate națională al SUA a ajutat la pregătirea pentru summiturilor lui Donald Trump cu Putin și a sfătuit echipa Biden înainte de prima sa întâlnire ca președinte cu liderul rus în iunie. Ea a spus că noi discuții sunt urgente și esențiale, dar vor Putin va întinde capcane pe care Biden ar trebui să le evite.

„Problema în acest moment este modul în care Rusia încadrează problema Ucrainei ca o alegere foarte dură: Statele Unite capitulează asupra suveranității ucrainene – peste capil nu doar al Ucrainei, ci și al Europei – sau riscă un război total”, a spus Hill. spus. Ea a adăugat că Kremlinul dorea de multă vreme să revină la paradigma războiului rece a celor două superputeri, așezându-se și hotărând asupra sferelor de influență.

Una dintre soluțiile propuse este ca temerile Rusiei să fie atenuate prin excluderea viitoarei aderări la NATO a Ucrainei, precum și prin limitarea capacităților sale militare, dar Hill a spus că asta ar însemna un nonsens al suveranității Ucrainei, creând un precedent dăunător.

„Putem avea un summit virtual. Putem avea o întâlnire cu Statele Unite și Rusia, dar Ucraina nu poate fi pe masa negocierilor. Putem vorbi despre stabilitate strategică, dar nu suntem în măsură să negociem Ucraina”, a spus Hill. „Și nu doar Statele Unite, europenii trebuie să ia asta în serios.”

Într-un articol recent din Politico, Samuel Charap, politolog senior la RAND Corporation susține că „pentru Moscova, conflictul din Donbass a fost întotdeauna un mijloc pentru a ajunge la un scop: a avea o pârghie de influență asupra Ucrainei, pentru a limita integrarea sa occidentală”. Dacă Putin nu poate atinge acest obiectiv din punct de vedere politic, ar putea folosi mijloace militare pentru a împiedica Ucraina să să intre în alința occidentală.

Chiar dacă vrea doar să amenințe cu o invazie, posibil ca o modalitate de a capta atenția lui Biden și de a forța SUA (și Ucraina) să se apropie de mesele de negocieri, astfel de amenințări pot scăpa de sub control. Din păcate pentru Ucraina, ca și în cazul Georgiei, este posibil ca atât SUA cât și Europa să se întrebe dacă merită riscul unui război. Totul depinde de fermitatea și diplomația echipei lui Biden.

Citeste si:
SUA au discutat cu mai multe companii de energie despre furnizarea de gaze în Europa în cazul unui război Rusia-Ucraina
SUA au discutat cu mai multe companii de energie despre furnizarea de gaze în Europa în cazul unui război Rusia-Ucraina
Guvernul SUA a purtat discuţii cu mai multe companii internaţionale de energie cu privire la planuri de urgenţă pentru furnizarea de gaze naturale în Europa în cazul în care conflictul...
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski încă mai crede în dialogul cu Moscova. A propus o întâlnire online cu Putin și Biden
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski încă mai crede în dialogul cu Moscova. A propus o întâlnire online cu Putin și Biden
Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a propus joi, 13 ianaurie, să aibă o întâlnire cu omologii săi american şi rus, pentru a încheia criza de la frontiera dintre Ucraina şi Rusia....