Tarile unde propaganda Kremlinului se simte ca acasa

Eforturile tarilor de a lupta cu propaganda rusa nu prea dau rezultate, iar prin intermediul mass-media regimul de la Kremlin continua sa influenteze atat populatia din regiune, cat si entuziasmul acestor tari pentru UE.

Fostele republici sovietice Moldova, Ucraina, Georgia si Armenia continua sa fie puternic influentate de mass-media rusa.

Prin manipulare, in statele din zonele strategic importante pentru Kremlin, acestea promoveaza la nivelul opiniei publice un curent de respingere a modelului democratic occidental.

Astfel, potrivit organizatiei "Reporteri fara frontiere", alaturi de alte probleme interne, aceasta influenteaza puternic libertatea mass-media din tarile respective, Republica Moldova situand-se anul trecut pe locul 80 din 180 de tari, Ucraina pe 102, Georgia pe 74 si Armenia pe 79.

Moldova, campioana la voturi pro-Putin

Ramasa ca o "mostenire" a imperiului sovietic, mass-media din Federatia Rusa ramane infiltrata pe teritoriul tarilor Parteneriatului Estic, promovand intens politica si liderul de la Kremlin.

Astfel, o infograma realizata de portalul german "Dekoder" privind rezultatele recentelor alegeri prezidentiale arata ca Vladimir Putin a avut o puternica sustinere din partea cetatenilor rusi care traiesc in aceste tari.

Putin a obtinut o victorie de 95,5% in Republica Moldova, tara devenind astfel lider mondial printre statele din strainatate in care acesta a obtinut cel mai mare procentaj.

Nici in Ucraina "simpatia" fata de liderul de la Moscova nu a fost mult mai mica, acesta obtinand 86,1% din voturile populatiei cu cetatenie rusa, iar in Armenia, Putin a luat 86,6%.

Legea anti-propaganda inca nu functioneaza

La 12 februarie 2018, in R. Moldova a intrat in vigoare o noua lege prin care au fost interzise buletinele de stiri si programele analitice ale posturilor TV din Federatia Rusa, retransmise la Chisinau. Mai multe companii au primit deja amenzi pentru incalcarea acestei legi.

Cu toate acestea, prevederea deocamdata nu a scazut din ratingurile de audienta a acestor posturi. Astfel, potrivit ultimului sondaj de opinie realizat de Institutul de Marketing si Sondaje "IMAS-INC Chisinau", moldovenii continua sa priveasca posturile TV rusesti sau sa se informeze din mass-media de la Moscova.

Clasamentul preferintelor printre canalele TV arata ca postul Prime TV, care retransmite principalul canal rusesc Pervii Kanal, se afla in topul audientei cu 42%, RTR Rossia cu 25% este pe pozitia a patra, iar NTV Moldova pe sase cu 20%. Totodata, intrebati daca obisnuiesc sa urmareasca stirile difuzate de mass-media ce provin din Rusia, 69% au raspuns "Da", iar 39% de moldoveni au declarat ca au multa incredere in aceste surse mediatice.

Doru Petruti: Efectele recentei legi nu vor fi resimtite imediat

Doru Petruti, directorul institutiei care a realizat sondajul, crede ca efectele recentei legi nu vor fi resimtite imediat, pentru ca e o lege care se refera doar la un anumit tip de program, iar moldovenii prefera divertismentul si filmele dublate in limba rusa.

"In primul rand, trebuie sa incepem de la principalul factor de consum si anume limba. A consuma mass-media in limba rusa inseamna imbunatatirea abilitatilor si competentelor de a vorbi si de a gandi in limba respectiva. Acesta este un lucru important, deoarece are legaturi cu educatia si cu valorile consumatorilor.

In consecinta, avem un consum si o preferinta pentru informatia online in limba rusa si aici se remarca o pondere in continuare foarte ridicata. Avem aproape 56% de utilizatori care cauta informatie pe site-urile rusesti si o vasta varietate care consuma produse TV in aceasta limba, iar cu exceptia stirilor si dezbaterilor, toate celelalte tipuri de programe sunt in topuri.

Un alt aspect este legat de preferintele oamenilor de a privi filmele dublate cu voce rusa. Procentul acesta nu va scadea in viitorul apropiat, iar din punct de vedere sociologic aceste procese pot dura si o generatie. Nu as fi atat de optimist sa spun ca noi vom avea schimbari semnificative, ca acest proces se va schimba doar pornind de la o prevedere legislativa pe o arie foarte ingusta", a declarat sociologul.

Metode agresive de propaganda

Din toate tarile Parteneriatului Estic, Ucraina ramane a fi una dintre cele mai afectate de propaganda dusa prin mass-media rusa. Totusi, in 2014, Kievul a interzis 14 posturi TV din Federatia Rusa, deoarece potrivit oficialilor, stirile de televiziune jucau un rol decisiv in perceptia publica privind conflictul din estul Ucrainei, unde populatia majoritar vorbitoare de limba rusa urmarea buletinele de stiri ale canalelor ruse.

Kievul declara atunci deschis ca posturile interzise sunt fie conduse direct de statul rus sau detinute de companii cu legaturi stranse cu Kremlinul.

In pofida mai multor metode de reducere a influentei Moscovei in nordul si estul tarii, televiziunile ruse sunt in continuare destul de prezente, iar cercetatorii estimeaza ca 30% din continutul media este de productie ruseasca.

Roman Shutov, consilier al Centrului Baltic pentru Excelenta in Media din Kiev, este de parere ca tactica agresiva a Federatiei Ruse este sprijinita de dorinta politica a regimului rus de a sustine si a-si manifesta pozitia ferma in cazul razboiului din estul tarii.

"Scopul propagandei ruse este de a face Ucraina sa inceteze sa lupte si sa isi pastreze integritatea. Aceasta propaganda nu este numai despre promovarea lui Putin sau Moscova, ci loveste in chestiunile interne. Ea are scopul sa micsoreze increderea in guvernarea noastra si sa ne faca sa credem ca statul ucrainean este unul falit, sa mareasca nivelul de pesimism in randul nostru si sa nu mai credem ca exista un viitor bun la noi in tara.

Este important de spus ca mass-media rusa nu este agentul cheie al propagandei ruse. O problema mare este faptul ca media ucraineana este condusa de oligarhi care sunt apropiati Kremlinului si au o influenta mare in tara. Aceste surse mass-media sustin narativele ca strategia Rusiei este una benefica pentru noi.

Restrictiile impuse de guvernarea noastra au demonstrat ca nu isi au efectul, deoarece exista o sumedenie de surse online de informare.

Solutia pentru a lupta cu aceasta propaganda trebuie sa fie una de lunga durata. Ea are trei dimensiuni. Prima tine de dezvoltarea educatiei mediatice. Oamenii trebuie sa cunoasca cum propaganda lucreaza si sa inceapa a gandi critic. Al doilea tine de imbunatatirea situatiei economice in tara, care ar asigura si o crestere a independentei financiare a mass-media. Si ultimul, este nevoie de a creste nivelul de profesionalism al jurnalistilor ucraineni", a declarat expertul.

In Armenia, patronii sunt la secret

O situatie similara se constata si in Armenia, unde din cauza netransparentei proprietatii mass-media, canalele de propaganda rusa patrund cu usurinta pe piata si dezinformeaza cetatenii privind intentiile "nobile" ale Federatiei Ruse pe plan extern.

Gegham Vardanyan, expert al Centrului pentru Initiative Media din Erevan, sustine ca interesul Moscovei este de a mentine pe orbita sa de influenta Armenia, iar mass-media joaca un rol crucial in acest proces.

"Mass-media rusa au o prezenta foarte masiva in Armenia. Majoritatea posturilor TV rusesti sunt prezente atat in eter, cat si in pachetele companiilor ce transmit prin cablu, cum ar fi Pervii Kanal sau Rossia 24.

O cauza este cerinta pietei, deoarece multi armeni vorbesc rusa si prefera stirile in rusa. In alta ordine de idei, sursele ruse sunt principale canale de informare privind situatia din intreaga lume, iar cetatenii se informeaza privind situatia din Siria sau Ucraina preponderent din aceste surse.

O alta problema este ca audienta Sputnik Armenia, care este principalul post de propaganda, creste pe zi ce trece. Sigur ca noi trebuie sa luptam cu propaganda ruseasca, dar acesta este un proces de lunga durata, iar proiectele privind lupta cu stirile false si educarea cetatenilor trebuie sa fie implementate pe larg", sustine Vardanyan.

Un ajutor pentru tarile Parteneriatului Estic ar putea veni din partea UE, deoarece in bugetul pentru 2018, Parlamentul European a alocat circa 1,1 milioane de euro pentru un proiect-pilot menit sa combata propaganda si actiunile de dezinformare ale Federatiei Ruse prin presa si prin retelele sociale in statele membre si in cele din vecinatatea estica, in special Republica Moldova, Ucraina si Georgia.

Comisia are deja un task-force specializat in combaterea stirilor false, dar cu toate acestea multi eurodeputati considera ca este insuficient finantat si are prea putini oameni pentru a lupta cu canalele de dezinformare ale Rusiei.

Simion Ciochina

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...