30 de ani de la destrămarea URSS. Amintirile unuia dintre cei trei „gropari“

Miercuri, 08 Decembrie 2021, ora 22:57
6550 citiri
30 de ani de la destrămarea URSS. Amintirile unuia dintre cei trei „gropari“

Când liderii celor trei republici slave ale Uniunii Sovietice s-au întâlnit într-o cabană de vânătoare retrasă, pe 8 decembrie 1991, soarta unei țări vaste a atârnat în balanță. Cu o apăsare de stilou, ei au dat o lovitură mortală URSS, declanșând unde de șoc care încă se răsfrâng trei decenii mai târziu în tensiunile dintre Rusia și Ucraina.

Acordul semnat de ei, la casa de vacanță din Viskuli, în pădurea Belavezha de lângă granița cu Polonia, declara că „URSS încetează să mai existe ca subiect de drept internațional și ca realitate geopolitică”. De asemenea, au creat Comunitatea Statelor Independente, o alianță liberă a fostelor republici sovietice care încă există, dar care are puțină semnificație.

Două săptămâni mai târziu, alte opt republici sovietice s-au alăturat alianței, punând efectiv capăt autorității președintelui sovietic Mihail Gorbaciov, care a demisionat la 25 decembrie 1991, iar steagul cu secera și ciocanul a fost coborât de pe Kremlin.

Cei trei care au îngropat URSS

Stanislav Șușkevici, șeful republicii Bielorusia, așa cum era numită Belarus la acea vreme, a vorbit despre semnarea acordului cu mândrie. Acordul încheiat cu Boris Elțin din Rusia și Leonid Kravciuk din Ucraina a marcat o „capodoperă diplomatică”, a spus el.

„Un mare imperiu, o superputere nucleară, s-a împărțit în țări independente care au putut coopera între ele cât de strâns și-au dorit și nici măcar o picătură de sânge nu a fost vărsată”, a adăugat Șușkevici, 86 de ani, într-un interviu pentru The Associated Press.

Dar acel sânge avea să fie vărsat mai târziu - în multiple conflicte din fostele republici sovietice, cândva puse sub controlul strâns al Moscovei. Una dintre cele mai mortale a început în estul Ucrainei la scurt timp după anexarea de către Rusia a Peninsulei Crimeea de la Ucraina, în 2014, în timp ce separatiștii susținuți de ruși s-au luptat cu trupele ucrainene în lupte care au ucis peste 14.000 de oameni. Cea mai recentă acumulare de trupe rusești la granița cu Ucraina a alimentat preocupările occidentale cu privire la o invazie.

Slăbiciunea lui Gorbaciov și regretele șefului KGB

În memoriile sale, Gorbaciov și-a exprimat amărăciunea față de acordul din 1991, care i-a anulat încercarea disperată de a salva URSS de la colaps, încercând să negocieze un nou „tratat de unire” între republici, un efort pe care îl începuse cu câteva luni mai devreme.

„Ceea ce au făcut atât de grăbit și pe furiș în Belavezha a fost ca un complot de a ucide o persoană rănită, dar încă în viață, prin dezmembrarea ei”, a scris Gorbaciov, acum în vârstă de 90 de ani. „Lupta pentru putere și interese personale a prevalat asupra oricăror argumente sau îndoieli legale”.

Pentru Șușkevici, însă, „Nu a fost deloc o tragedie!”

„Am hotărât să închidem închisoarea națiunilor”, a adăugat el. „Nu a fost nimic pentru care să ne simțim rău”. Șușkevici a susținut că el și ceilalți lideri nu au văzut niciun rost în eforturile lui Gorbaciov de a menține împreună cele 12 republici sovietice rămase. Republicile baltice Letonia, Lituania și Estonia se separaseră deja, iar lovitura de stat eșuată din august împotriva lui Gorbaciov de către membrii duri ai Partidului Comunist îi erodase autoritatea și încurajase alte republici să caute independența.

„Toate versiunile tratatului de unire s-au rezumat la restaurarea vechilor căi sau la propunerea lui Gorbaciov de o nouă structură în care el ar fi încă șeful”, a spus Șușkevici.

Șușkevici, Elțin și Kravciuk ajunseseră la cabana Viskuli de lângă granița cu Polonia însoțiți de câțiva consilieri pe 7 decembrie. Participanții au descris ulterior atmosfera ca fiind tensionată - toată lumea și-a dat seama că miza este mare și toți se confruntau cu riscul de a fi arestat sub acuzația de trădare, dacă ar fi vrut Gorbaciov.

Șușkevici a menționat că Eduard Șirkovski, șeful KGB-ului, care se afla la cabana de vânătoare, l-a asigurat că nu există nicio amenințare. Ani mai târziu, totuși, Șirkovski și-a exprimat regretul că nu a ordonat arestarea lor.

În interviul AP, Șușkevici a spus că nu se aștepta ca Gorbaciov, a cărui putere scade rapid, să încerce să-i aresteze. „Nu cred că a existat o asemenea amenințare, având în vedere lașitatea lui Gorbaciov; cel puțin nu am simțit asta”, a spus el.

Groparul Boris Elțîn

Gorbaciov a spus că a decis să nu facă acest lucru de teamă să nu provoace vărsări de sânge într-o situație instabilă când loialitățile armatei sovietice și ale forțelor de ordine au fost împărțite.

„Dacă aș decide să mă bazez pe unele structuri armate, ar fi rezultat inevitabil un conflict politic acut, cu vărsare de sânge”, a scris el.

Gorbaciov l-a învinuit pe Elțin, arhirivalul său, pentru că a sprijinit colapsul sovietic în încercarea de a prelua Kremlinul. Elțin, care a murit în 2007, la vârsta de 76 de ani, și-a apărat acțiunea spunând că URSS este condamnată. Acordul de la Belovezha, a spus el, a fost singura modalitate de a evita un conflict între guvernul central și republicile care se declarau independente.

Kravciuk din Ucraina a jucat un rol esențial

Unii participanți la întâlnirea istorică au indicat că Kravciuk din Ucraina a jucat un rol esențial în dispariția Uniunii Sovietice. Ucraina și-a declarat suveranitatea după lovitura de stat din august care a slăbit dramatic autoritatea lui Gorbaciov. Cu o săptămână înainte de acordul de la Belovezha, Kravciuk a fost ales președinte al Ucrainei într-un vot care a aprobat, de asemenea, în mod covârșitor, independența acesteia față de Moscova.

În discuțiile de la cabana de vânătoare, Kravciuk a luat o poziție fermă, respingând orice fel de versiune reînnoită a Uniunii Sovietice. „Kravciuk s-a concentrat pe independența Ucrainei”, a spus Șușkevici. „Era mândru că Ucraina și-a declarat independența printr-un referendum și a fost ales președinte la 1 decembrie 1991”. Serghei Șahrai, un consilier de top al lui Elțin, a spus că votul Ucrainei a jucat un rol decisiv.

„Referendumul de independență al Ucrainei și decizia ulterioară a Sovietului Suprem ucrainean de a renunța la Tratatul de creare a URSS din 1922 au dat o finalizare politică și juridică procesului de dezintegrare”, a spus Șahrai. „Elțin și Șușkevici au încercat mai întâi să-l convingă pe Kravciuk să mențină o formă de uniune, dar după referendum, nici nu a mai vrut să audă acest cuvânt”.

După semnarea acordului, Elțin și Kravciuk i-au cerut lui Șușkevici să-i spună lui Gorbaciov despre înțelegere. Elțîn l-a sunat și pe ministrul sovietic al apărării, Eevgheni Șapoșnikov, pentru a-l descuraja să folosească orice forță dacă Gorbaciov i-ar ordona să facă acest lucru, iar mai târziu l-a sunat pe președintele de atunci al SUA, George H.W. Bush.

În timp ce s-au concentrat pe detronarea lui Gorbaciov, cei trei lideri au lăsat deoparte disputele între ei, dar acele rupturi au reapărut mai târziu.

Putin, care a descris prăbușirea Uniunii Sovietice drept „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului al XX-lea”, a susținut continuu că Ucraina a moștenit pe nedrept părți istorice ale Rusiei în decesul URSS.

Când președintele ucrainean prietenos cu Kremlinul a fost alungat de la putere în urma protestelor din 2014, Rusia a răspuns anexând Crimeea și sprijinind forțele separatiste din estul Ucrainei.

„Ucraina modernă este în întregime produsul erei sovietice”, a spus Putin într-un articol publicat în iulie. „Știm și ne amintim bine că a fost modelată – în mare parte – pe pământurile Rusiei istorice. Este clar că Rusia a fost efectiv jefuită”, a susținut liderul de la Kremlin.

Citeste si:
Aberațiile propuse de un deputat AUR în contextul crizei din Ucraina: șanțuri de 4 metri și poduri minate. ”Tu ți-ai trimite copilul în război?”
Aberațiile propuse de un deputat AUR în contextul crizei din Ucraina: șanțuri de 4 metri și poduri minate. ”Tu ți-ai trimite copilul în război?”
Ciprian Ciubuc, deputat în Parlament din partea AUR, a postat pe Facebook o listă de măsuri pe care România ar trebui să le ia în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina. Unele din...
Contradicțiile lui Dîncu: nu dă credit celor de la AUR, deși spune că pot depăși PNL. „Nu văd în AUR un mare pericol, chiar dacă va creşte”
Contradicțiile lui Dîncu: nu dă credit celor de la AUR, deși spune că pot depăși PNL. „Nu văd în AUR un mare pericol, chiar dacă va creşte”
Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, sociologul Vasile Dîncu, afirmă că Alianţa pentru Unirea Românilor poate ajunge să depăşească scorul electoral al PNL. Însă Dîncu este...