Protocolul Romania - Serbia: Ce recunosc sarbii si ce nu

Vineri, 02 Martie 2012, ora 17:02
6734 citiri
Protocolul Romania - Serbia: Ce recunosc sarbii si ce nu

Reprezentantii permanenti ai Romaniei si Serbiei la UE au semnat la 1 martie, la Bruxelles, protocolul privind minoritatile nationale, conditie pusa de tara noastra pentru a vota acordarea statutului de candidat la UE al Serbiei.

Textul de prezentare a protocolului, obtinut de Ziare.com, contine atat prevederile exacte convenite de Comisia mixta Romania-Serbia, cat si fragmentele pe care cele doua parti nu s-au inteles. Astfel, in timp ce Romania a acuzat unele lucruri, precum incercarea de standardizare a limbii "vlahe", Serbia nu a recunoscut acest lucru, spunand ca nu are competente in a face asta.

"Comisia a luat nota de urmatoarele:

pentru partea romana sunt inacceptabile incercarile de standardizare ale asa numitei limbi vlahe, distincte de limba romana, in vederea folosirii acesteia in educatie si administratie.

partea sarba a subliniat ca Republica Serbia nu are competente in ceea ce priveste standardizarea limbilor", se arata in document.

In plus, el abordeaza si problematica reprezentarii directe a minoritatii romane in Parlamentul de la Belgrad.

"Comisia mixta, constatand ca minoritatea romana nu este reprezentata ca atare in Parlamentul Republicii Serbia, a recomandat Serbiei sa remedieze aceasta situatie."

"Comisia propune ca partea sarba sa ia in considerare posibilitatea modificarii legislatiei nationale pentru a permite reprezentarea directa a minoritatii romane in Parlamentul Republicii Serbia."

Inima protocolului - dreptul la auto-identificare

Cea mai importanta parte din protocol, asa cum anunta si presedintele Traian Basescu, e cea referitoare la neinterferenta vreunei parti in auto-identificarea etnicilor romani din Serbia ca "vlahi" sau romani.

Astfel, prevederea explicita in text, obtinuta de Romania in negociere, a obligatiei internationale a Serbiei de respectare a dreptului de auto-identificare libera a persoanelor apartinand minoritatii romane, inclusiv prin trimiterea la articolul relevant al Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, are menirea de a bloca eventuale demersuri ale autoritatilor statului unde se afla minoritatea de a impiedica persoanele in cauza sa se declare ca romani.

Este o prevedere importanta in contextul tendintelor de diferentiere artificiala, in cadrul minoritatii romane din Serbia, intre romani si "vlahi".

Controverse si pe limba romana in administratie

Textul protocolului mai cuprinde si alte "schimburi" in care partea romana a acuzat anumite lucruri, iar Serbia le-a negat "diplomatic".

"Partea romana a aratat ca in nicio localitate din Timoc limba romana nu este folosita in administratia locala si nici in inscriptionarea localitatilor. Partea sarba a precizat ca in nicio localitate din Timoc limba romana nu a fost introdusa in folosinta oficiala ca urmare a neindeplinirii conditiilor legale", gasim in acelasi text.

"Comisia recomanda partii sarbe sa ia masuri care sa asigure accesul persoanelor apartinand minoritatii nationale romane din Serbia de Est la educatie, mijloacele de informare, administratie publica, precum si la serviciul religios, in limba materna, in conformitate cu prevederile legii", e alta recomandare.

Presa in romana - Serbia nu retransmitea

Comisia mixta mai recunoaste faptul ca Serbia nu a retransmis programele in romana din alta regiune cu populatie romaneasca, Voivodina, in Timocul de Est.

"Comisia a constatat absenta retransmiterii programelor in limba romana ale Radio-Televiziunii Voivodina pentru vorbitorii de limba romana din Serbia de Est".

"Comisia recomanda partilor sa extinda aria de receptia si transmise audio-vizuala in limbile celor doua minoritati nationale, in toate zonele in care locuiesc persoanele apartinand minoritatii romane si, respectiv sarbe."

"Comisia recomanda partii sarbe sa asigure programe radio-tv in limba romana pentru vorbitorii de limba romana din Serbia de Est, in conformitate cu posibilitatile tehnico-financiare."

Drepturi europene

In protocol se prevede ca Serbia, in procesul de aderare la UE, se angajeaza sa respecte si sa aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv in ce priveste protectia minoritatilor nationale, in conformitate cu instrumentele internationale regionale si bilaterale relevante pe care le-a ratificat.

Oficialii romani mai precizeaza in comunicatul citat ca cele doua parti au fost de acord sa includa recomandari destinate ameliorarii situatiei minoritatii romane de pe tot teritoriul Serbiei, inclusiv recomandari directionate, in mod clar, pentru imbunatatirea situatiei persoanelor apartinand minoritatii romane din Timoc (Serbia de Est), cum ar fi necesitatea asigurarii posibilitatii de utilizare a limbii romane in mod curent in Timoc sau indreptarea deficientelor inregistrate in ceea ce priveste accesul la mijloacele de informare mass-media in limba romana in Timoc (Serbia de Est), angajarea in administratie, problematica proprietatilor comunitatii romane.

Scurt istoric

Cu toate ca intalnirea plenara a Comisiei Mixte a avut loc in luna mai 2011, Protocolul nu a putut fi convenit pana in seara zilei de 29 februarie 2012, chiar daca reprezentanti ai celor doua delegatii s-au intalnit de mai multe ori in a doua parte a anului 2011, inclusiv in lunile octombrie si noiembrie.

Comisia Mixta a fost infiintata prin Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea in domeniul protectiei minoritatilor nationale, semnat la Belgrad la 4 noiembrie 2002 si intrat in vigoare la 12 iulie 2004.

Comisia Mixta face recomandari pentru fiecare dintre cele doua guverne, respectiv recomandari comune, privind masurile necesare in vederea exercitarii drepturilor membrilor minoritatilor nationale si a protectiei identitatii acestora (art. 11 din Acord).

Comisia Mixta ar trebui sa se reuneasca cel putin o data pe an. Conform textului Acordului, prima reuniune a Comisiei Mixte ar fi trebuit sa aiba loc in ianuarie 2005, dar aceasta prima sesiune a putut fi convenita cu partea sarba si organizata numai in noiembrie 2009, in urma demersurilor repetate si insistente ale partii romane.

In consecinta, Comisia Mixta s-a reunit in plen pana in prezent doar de doua ori: in noiembrie 2009 si in mai 2011.

Citeste si:
USR anunță din opoziție că se opune taxei de solidaritate pentru marile companii. „Nu ar face decât să lovească în cei mai importanţi contribuabili în economie”
USR anunță din opoziție că se opune taxei de solidaritate pentru marile companii. „Nu ar face decât să lovească în cei mai importanţi contribuabili în economie”
USR a transmis miercuri, 8 decembrie, că taxa de solidaritate luată în discuție pentru marile companii nu va face decât să lovească în cei mai importanți contribuabili în economie....
PSD vrea ca numirea prefecţilor să se facă în funcţie de ponderea politică din parlament. Social democrații ar urma să aibă 21 de prefecţi, printre care şi Capitala
PSD vrea ca numirea prefecţilor să se facă în funcţie de ponderea politică din parlament. Social democrații ar urma să aibă 21 de prefecţi, printre care şi Capitala
Social-democraţii şi liberalii vor discuta, miercuri, în coaliţie, despre împărţirea funcţiilor de prefecţi şi şefi de agenţii şi autorităţi. Marţi, discuţia nu a ajuns la un acord...
Comentarii