Discutiile de aderare dintre Belgrad si Uniunea Europeana au fost lansate cu adevarat luni, odata cu deschiderea a doua capitole de negociere, pe fondul normalizarii relatiilor din Serbia si Kosovo.
In 2013, Pristina si Belgradul au semnat sub egida UE un acord de normalizare dupa secesiunea Kosovo in 2008, situatie ce a permis Serbiei sa obtina deschiderea, in ianuarie 2014, a negocierilor pentru intrarea in UE, relateaza AFP.
Serbia incepe negocierile pentru aderarea la UE cu termenul 2018
In august, un acord complementar care a reglementat unele chestiuni ramase nerezolvate - legate de energie, telecomunicatii si infiintarea unei asociatii a municipalitatilor sarbe din Kosovo - a fost incheiat, de asemenea, sub tutela UE.
"In sfarsit, primele capitole au fost deschise", si-a exprimat satisfactia luni seara ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn (foto), a carui tara detine presedintia prin rotatie a UE.
Acest lucru nu s-ar fi putut intampla "fara deciziile curajoase ale autoritatilor pentru semnarea acordurilor cheie de la 25 august care nu au fost usoare pentru niciuna din cele doua parti", a continuat el.
"Este o zi importanta pentru noi", a comentat premierul sarb, Aleksandar Vucic, pentru ca "nu va mai trebui sa visam la Europa. Trebuie sa muncim din greu".
Doua capitole de negocieri au fost deschise luni seara in cursul unei conferinta interguvernamentale, desfasurata la Bruxelles, si anume capitolul 32, privind controlul financiar, si capitolul 35, vizand aprofundarea normalizarii relatiilor dintre Serbia si Kosovo.
Negocierile de aderare, care se intind in general pe mai multi ani, sunt impartite in 35 de capitole foarte diverse care acopera domenii ca economia, energia, statul de drept, cu scopul de a apropia legislatia si practicile din tara candidata la "acquisul comunitar", prealabil obligatoriu pentru intrarea in blocul european.
Extrem de rar s-a intamplat ca aceste negocieri sa inceapa cu capitolul 35, consacrat "subiectelor diverse", si utilizat de obicei atunci cand adeziunea este apropiata pentru a aborda ultimele chestiuni nerezolvate.
Relatiile dintre Belgrad si Pristina "raman in continuare dificile", a subliniat luni dimineata Jean Asselborn. "Ne aflam aici pentru a ajuta", a insistat el.
"Dialogul trebuie sa continue", a tinut sa mentioneze comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn. El a admis ca "multa apa va mai curge pe Dunare" pana cand Serbia si fosta sa provincie devenita independenta vor face pace integral.
Desi unele tari nici nu il recunosc ca stat, Kosovo are sanse sa adere la UE
De asemenea, UE a intins mana autoritatilor de la Pristina semnand la sfarsitul lui octombrie un "acord de stabilizare si asociere", prima etapa pe lungul drum al aderarii.
Comisia Europeana a exclus orice noua extindere inainte de 2020, chiar si pentru tarile (Macedonia, Muntenegru, Albania, Serbia si Turcia) care au demarat deja negocierile de aderare.