Assad a castigat in Siria. Dar ce a castigat? Siria aproape ca nu mai exista

Sambata, 14 Ianuarie 2017, ora 17:40
18341 citiri
Assad a castigat in Siria. Dar ce a castigat? Siria aproape ca nu mai exista
Foto: Twitter/Bana Alabed

Acum ca fortele care sustin guvernul sirian au preluat controlul in Alep, iar Rusia, Turcia si Iran au negociat un armistitiu fragil, este foarte probabil ca presedintele Bashar al-Assad si regimul sau vor continua sa guverneze Siria intr-o forma sau alta.

O spune - intr-un editorial in New York Times - David W. Lesch, profesor de istorie a Orientului Mijlociu la Universitatea Trinity din San Antonio, SUA, si autor al cartii "Siria: Caderea casei lui Assad". Articolul este consemnat de James Gelvin, si el profesor de istorie a Orientului Mijlociu si autor al volumului "Noul Orient Mijlociu: Ce trebuie sa stie toata lumea".

Intr-un interviu acordat saptamana trecuta presei franceze, Assad a declarat ca lupta pentru Alep a fost "un punct critic in cursul razboiului" si ca guvernul este "pe punctul de a castiga".

Situatie critica in Alep: Oamenii lui Assad intra peste civili in case si ii omoara

In infernul din Siria, cel mai mult sufera nevinovatii. Lectia pe care trebuie sa o invatam din tragedia Alep

Daca aceasta este situatia, ce va castiga de fapt Assad?

Sa aruncam o privire la cifre, care se inrautatesc pe masura ce conflictele din Siria continua. Peste 80% dintre sirieni traiesc sub limita saraciei. Aproape 70% dintre ei traiesc intr-o saracie extrema, ceea ce inseamna ca nu isi pot satisface niste nevoi de baza, cum ar fi hrana sau medicamente. Rata somajului este de aproape 58%, iar o parte semnificativa dintre cei angajati lucreaza ca traficanti, luptatori sau altceva in industria razboiului.

Speranta de viata a scazut cu 20 de ani de la inceputul revoltei, adica din 2011. Aproape jumatate dintre copii nu mai merg la scoala - o intreaga generatie este pierduta. Tara a devenit un dezastru sanitar. Boli candva tinute sub control, cum ar fi febra tifoida, tuberculoza, Hepatita A si holera, sunt din nou endemice. Si poliomielita - anterior eradicata in Siria - a revenit, probabil din cauza luptatorilor veniti din Afganistan si Pakistan.

Peste 500.000 de au murit in razboi, iar un numar necunoscut de sirieni au murit indirect din cauza conflictului, mai ales in urma distrugerii spitalelor.

Exista si peste doua milioane de oameni raniti, asa ca 11,5% din populatia Siriei dinainte de razboi este acum formata din victime.

Siria pierde oamenii de care are nevoie

Iar aproape jumatate din populatia tarii este relocata, fie intern, fie extern. Un studiu din 2015 realizat de ONU in randul refugiatilor sirieni din Grecia a scos la iveala ca o proportie considerabila dintre adulti - 86% - au studii superioare. Cei mai multi dintre ei aveau sub 35 de ani. Ceea ce arata ca Siria pierde tocmai oamenii de care avea nevoie, daca mai exista vreo speranta pentru viitor.

Costul reconstructie tarii va fi astronomic. Un studiu din martie 2016 a estimat ca pierderea economica totala in urma conflictului era de 275 de miliarde de dolari. Industriile din toata Siria au fost decimate.

La toate acestea se adauga si chetuielile pentru repararea infrastructurii, estimate de FMI la 180-200 de miliarde de dolari.

Plata pentru aceasta reconstructie va avea nevoie de o generozitate iesita din comun a comunitatii internationale, insa nu exista niciun motiv sa credem ca alte tari ar dori sa il recompenseze pe Assad.

Aliatii sai, Rusia si Iran, se confrunta cu propriile probleme economice si probabil nu vor fi de mare ajutor.

Ca sa supravietuiasca, regimul sirian s-a bazat extrem de mult pe fortele ruse si iraniene, dar si pe organizatii precum Hezbollah.

Nu armata siriana a recucerit Alepul. Fortele militare siriene sunt atat de slabite incat luna trecuta au pierdut din nou mare parte din orasul Palmira, recapturat de Statul Islamic, in timp ce trupele straine pro-Assad au fost trimise in nordul tarii.

Si, desi Assad inca se mai bucura de o oarecare independenta, Moscova si Teheran, chiar si liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, vor avea un cuvant greu de spus cu privire la viitorul Damascului.

Nu doar ca Assad va trebui sa asculte, dar va trebui si sa reziste presiunilor "sefilor" lui, care ii vor cere sa plece de la putere la finalul mandatului prezidential, in 2021.

Razboiul nu s-a terminat

Iar, in realitate, batalia este departe de a se fi terminat. Nici Guvernul lui Assad si nici rebelii cu care lupta nu si-au atins scopul. Opozitia nu mai poate inlatura regimul lui Assad de la putere, insa va continua sa existe o insurgenta activa, sustinuta de actori extern, cum ar fi Arabia Saudita, care nu vrea sub nicio forma sa isi lase rivalul, Iran, sa se indrepte spre victorie.

Iar Assad va intelege atunci la ce s-a referit trimisul special al ONU in Siria, Lakhdar Brahimi, cand vorbea despre "somalizarea" Siriei. Assad va conduce un guvern care, precum cel din Somalia, va domni, dar nu va conduce in toata tara.

In schimb, mai multe forte - guvernul, militiile Opozitiei, militiile kurde, Statul Islamic - vor controla diverse portiuni din teritoriu.

Si cum va guverna Assad peste aceasta ramasita de stat? Autoritatile locale au fost inlocuite de militii si grupari independente. Aceasta este situatia si in regiuni controlate de guvern, unde militiile pro-regim si gruparile care au ramas loiale isi asteapta recompensele. Este o iluzie daca regimul isi imagineaza ca se poate intoarce la ceva macar apropiat de ce era inainte de razboi.

Guvernul sirian poate ca inca mai are reprezentat la ONU, ambasade in unele tari, stampile pentru pasapoarte si moneda, dar tara abia daca se mai poate numi stat.

Controlul, puterea si legitimitatea lui Assad au fost sever limitate, fie ca el si sustinatorii lui stiu asta sau nu. Assad va trebui sa se bazeze in continuare pe asistenta la scara mare din afara, daca vrea sa restaureze macar o parte din ce era Siria odata. Dar este o Sirie noua. El trebuie sa-si revizuiasca sistemul politic pentru a se potrivi acestei realitati, nu invers.

Ciucă, la 20 de ani de la intrarea României în NATO: ”Aceste două decenii au fost cea mai bună perioadă din istoria noastră”
Ciucă, la 20 de ani de la intrarea României în NATO: ”Aceste două decenii au fost cea mai bună perioadă din istoria noastră”
Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, afirmă vineri, la 20 de ani de la admiterea României în NATO, că aceste două decenii au reprezentat cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe...
Ciolacu: Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră. Vom continua să fim un actor influent şi constructiv FOTO/VIDEO
Ciolacu: Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră. Vom continua să fim un actor influent şi constructiv FOTO/VIDEO
Marcel Ciolacu, premierul României afirmă, la 20 de ani de la aderarea României la NATO, că apartenenţa României la Organizația Nord Atlantică reprezintă o garanţie de securitate pentru...
#assad siria, #razboi siria assad, #conflict Siria guvern Assad , #Siria