40 de zile pana la alegerile prezidentiale in SUA

Mai putin de sase saptamani ne despart de ziua alegerilor prezidentiale, legislative, guvernatoriale si locale din 3 noiembrie a.c.

Si saptamanile care urmeaza se anunta agitate, chiar violente, cu un partizanat de o intensitate neintalnita in alte cicluri electorale. Cateva dintre putinele sondaje care isi pastreaza reputatia de obiective raporteaza cifre diferite fata de cele de acum zece zile, cu reducerea diferentei dintre cei doi candidati prezidentiali, cu persistenta - in multe state, dar nu in toate - a avantajului lui Joe Biden si cu aparitia unui avantaj al presedintelui Trump in cateva state.

O egalitate intre cei doi candidati prezidentiali de 47% este raportata pentru statul Georgia (University of Georgia). In Texas conduce Trump cu 2% (CBS). El a mai urcat la conducere in Montana cu 7% (NY Times/Siena), in Missouri cu 8% (MO Scout) si in Ohio cu 5% (Fivethirtyeight).

Fostul vicepresedinte Joe Biden conduce in Carolina de Nord cu 0,6%, in Maine cu 2% (Boston Globe/ Suffolk), in Florida cu 2% (CBS), in Michigan cu 5% (MRG), in Pennsylvania cu 1,5% (Trafalgar) si in sondajul national mediu al lui Real Clear Politics cu 6,6%.

Avantajul candidatului democrat era, acum doua luni, de peste 10% in multe state.

Actualele diferente sunt mult mai mici si unele sunt sub nivelul erorii statistice.

Sondajele nu trebuie privite ca indicatori prognostici stabili, iar cifrele lor trebuie analizate mai mult prin dinamica lor, decat pentru semnificatia numerelor la un moment dat.

Se asteapta ca sondajele sa se schimbe mereu de aici inainte, pe masura ce se intensifica vizitele celor doi candidati in statele cheie si pe masura ce declaratiile, interviurile si dezbaterile televizate vor obliga pe cei doi sa clarifice pozitiile lor in cel mai importante subiecte: pandemia, situatia economica, violentele urbane, instabilitatea sociala, alegerea unui nou judecator suprem, relatia cu China si noul subiect abordat deschis in ultimele luni, acela legat de acceptarea sau respingerea solutiilor socialiste pentru statul american.

Prima dezbatere prezidentiala va avea loc peste cateva zile.

Pentru fiecare dintre cei doi candidati exista un numar de state solid inscrise pe lista celor care ii vor sustine in alegeri.

Astfel Biden conteaza pe statele Massachussetts, New York, California, Maryland, Delaware, Hawaii, Vermont si Districtul Columbia, in timp ce Dakota de Sud, Alabama, Kentucky, Nebraska, Oklahoma, Wyoming, Tennessee, Kansas, Idaho, Dakota de Nord si Virginia de Vest sunt fidele republicanilor si lui Donald Trump.

S-a mai remarcat ca, spre deosebire de alte alegeri, numarul "statelor de batalie" este mai mare si tinde sa creasca, reducand numarul "statelor sigure".

Este imposibil de anticipat ce se va intampla cu voturile din aceste state la data alegerilor.

In privinta popularitatii, cei doi candidati prezidentiali stau cam la fel.

Biden are un indice de popularitate de 49,7% dupa www.you.gov si de 46% dupa Gallup, in timp ce Trump are 45% opinii favorabile dupa RealClearPolitics si 50% dupa Rasmussen Reports.

Sefii executivelor din cele 50 de state si 5 teritorii care alcatuiesc Uniunea Statelor Americane sunt guvernatorii.

Inaintea alegerilor, raportul guvernatorilor este de 24 de state si 3 teritorii pentru democrati si 26 de state si 1 teritoriu pentru republicani.

La apropiatele alegeri vor fi scoase la competitia guvernatoriala 11 state (Delaware, New Hampshire, Missouri, Iowa, Montana, Carolina de Nord, Dakota de Nord, Utah, Vermont, Washington si Virginia de Vest) si doua teritorii (Samoa si Porto Rico).

Un numar de 35 de pozitii de senator vor fi decise de alegerile din noiembrie, dintre care 12 sunt ocupate in prezent de senatori democrati si 23 de republicani.

O treime din corpul senatorial trece prin alegeri la fiecare 2 ani, iar mandatul unui senator este de sase ani.

Pentru urmatorii ani este foarte important care va fi viitorul raport de forte din senat, unde in prezent exista o mica majoritate republicana (53 republicani, 47 democrati si 2 independenti, care voteaza cu democratii).

Unul din motivele pentru care partidul republican preseaza in aceste zile pentru nominalizarea de urgenta a unui judecator suprem, pentru postul devenit liber prin moartea lui Ruth Bader Ginsburg, este acela ca nu exista nici un fel de siguranta in problema majoritatii senatoriale dupa alegerile din noiembrie.

Strategii electorali democrati spera ca ei sa fie capabili sa castige patru noi pozitii de senator, ceea ce le-ar aduce majoritatea.

La randul lor, republicanii fac mari eforturi sa mentina majoritatea din senat, fara de care nici o lege nu poate fi votata.

Cei mai periclitati senatori care sunt in functie in prezent sunt: democratii Doug Jones (Alabama), Gary Peters (Michigan) si Jeanne Shaheen (New Hampshire) si republicanii Cory Gardener (Colorado), Susan Collins (Maine), David Perdue (Georgia), Joni Ernst (Iowa) si John Cornyn (Texas).

Republicanii mai spera sa recastige camera reprezentantilor (care are in acest moment 235 de deputati democrati, 197 republicani,1 independent si doua locuri vacante).

Un numar de 97 de circumscriptii sunt intens disputate si de ele va depinde majoritatea viitoare din camera reprezentantilor, fara de care nu se poate initia nici un proiect de lege.

Text publicat si pe Marginaliaetc.ro

MARTIN S. MARTIN (numele oficial, incepand din 1990, al lui Martin Stefan Constantinescu) s-a nascut la 28 septembrie 1942 la Bucuresti. A fost unul dintre cei mai talentati chirurgi pe care i-a avut Clinica de chirurgie cardiovasculara de la Spitalul Fundeni. A facut parte din seria chirurgilor de aur ai acestui spital, compusa din Dan Setlacec, Eugen Proca, Mihai Stancescu, Ion Socoteanu, Gheorghe Olanescu, Ludovic Ionescu, Mihnea Ionescu etc. In ciuda valorii sale, recunoscuta deopotriva de colegi si de pacienti, Martin a fost exclus din invatamantul universitar. Acest abuz, umilinta cotidiana a vietii din Romania, insatisfactiile materiale si spirituale l-au determinat sa paraseasca definitiv tara in vara lui 1985. A plecat la un congres medical la Atena, unde a cerut azil politic. Dupa cateva luni a ajuns in Statele Unite, unde s-a specializat in cardiologie si a practicat timp de nouasprezece ani cardiologia interventionala in Chattanooga, Tennessee. Alaturi de dr Dora Petrila, a semnat cartea Spitalul Fundeni. Istorie si destine (Humanitas, 2004). Este, de asemenea, autorul cartii America povestita unui prieten din Romania (Humanitas, 2012) si a tradus, in colaborare, volumul autobiografic al dr Marius Barnard (semnat impreuna cu Simon Norval) Momente-cheie dintr-o viata in slujba binelui. Amintirile unui chirurg legendar (Humanitas, 2013).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Reacția președintelui SUA după ce studenți pro palestinieni de la Universitatea Columbia cer ruperea legăturilor financiare cu Israelul

Preşedintele american Joe Biden a afirmat duminicp, 21 aprilie, că antisemitismul "nu-şi are locul" în campusurile universitare, într-un moment în care studenţi propalestinieni de la...

Proces istoric în SUA. Va fi suficient un munte de dovezi pentru a-l condamna pe Trump?

Luni, 22 aprilie, vor avea loc declarații de deschidere în procesul Statul New York vs. Donald J. Trump. Dosarul acuzării pare puternic, dar o condamnare este departe de a fi asigurată, scrie...