Un nou studiu arata ca ghetarii din Groenlanda si-au incetinit procesul de topire, desi incalzirea globala continua.
Groenlanda este acoperita de o crusta de gheata suficient de mare pentru a ridica nivelul apei de pe planeta cu 6,6 metri, daca gheturile s-ar topi. Chiar daca lumea se incalzeste in continuare, majoritatea ghetii ramane pe insula, pentru moment, informeaza AFP.
Daca din 2000 pana acum, oamenii de stiinta au urmarit cu ingrijorare marginile sale - ghetari imensi care se intind de la munti pana la fiorduri - ce au alunecat in ocean din ce in ce mai repede.
O noua cercetare condusa de Andreas Vieli de la Durham University din Marea Britanie, sugereaza un paradox ciudat: planeta continua sa se incalzeasca, dar multi dintre ghetari se sparg mai incet.
Concluzia echipei de cercetare vine din simularile pe computer ale ghetarului Helheim, o limba masiva de gheata care se intinde pe mare, in Groenlanda de est. Intre 2001 si 2005, ghetarul a pierdut incepand de la 28 de kilometri cubici pe an, lucru considerat stabil, la aproximativ 40 de kilometri cubici pe an.
Majoritatea piederii a fost cauzata de incalzirea apelor oceanului, care topesc ghetarii pe dedesubt. Cand gheata plutitoare se topeste, aceasta se sparge in bucati mai repede. In Groenlanda, povestea este aceeasi - ghetarii ale caror limbi se termina in fiorduri, se topesc rapid din cauza unor mici schimbari in temperatura oceanului.
Dar cand limbile plutitoare se dezintegreaza, nu mai este un subiect ce apartine apelor calde. Este cu totul altceva. Gheata se retrage atunci de pe fiord... pe uscat.
Miscarea ghetarilor catre pamant ar putea tempera contributia Groenlandei la cresterea nivelului marii.