Le Monde: Dubla neputinta

Spectacolul oferit de sefii de stat si de guvern din Uniunea Europeana la Consiliul European din 19 si 20 iunie de la Bruxelles nu poate decat sa intareasca euroscepticii si sa ingrijoreze adeptii integrarii, comenteaza Le Monde.

Responsabilii europeni au dat dovada de neputinta in a rezolva criza institutionala provocata de "nu"-ul irlandez la tratatul de la Lisabona, dar si de a propune o solutie la scaderea pretului petrolului.

In cazul acestor doua subiecte principale aflate pe ordinea de zi, ei nu au putut decat sa amane deciziile pentru la toamna.

Desigur, disputele legate de institutii nu ii intereseaza decat moderat pe europeni. UE a petrecut deja multa vreme in dezbateri inutile despre cel mai bun mod de a se administra, in loc sa se ocupe de problemele concrete.

Adeptii "Europei marilor santiere" - energie, imigratie, cercetare - sunt dezamagiti de acest lucru. Cu toate acestea, cele doua teme sunt legate intre ele.

Cu institutii care dateaza in principal din vremea "micii Europe", Uniunea se cazneste sa functioneza cu 27 de membri. Chiar daca recurge la aceasta arma pentru a face presiuni asupra Cehiei, Nicolas Sarkozy nu greseste cand conditioneaza o noua extindere cu reforma institutiilor.

Cu toate acestea, scrie Le Monde, nu acesta este obstacolul esential. Ceea ce lipseste Europei este vointa politica de a depasi egoismele nationale pentru a desfasura actiuni cu adevarat comune.

Nu exista, de exemplu, nici o frana institutionala in calea definirii unei politici comune a energiei. Toata lumea subliniaza necesitatea acesteia, dar nimeni nu este capabil sa o impuna. Or, cand vor, cei 27 se pot pune de acord.

The New York Times: Goana dupa petrolul irakian

Atat de mare este cererea de petrol in ziua de azi - si atat de mare ingrijorarea fata de preturile tot mai mari - incat ar fi tentant sa aprobam fara sa criticam planurile principalelor companii petroliere occidentale de intoarcere in Irak, comenteaza The New York Times.

Din nefericire, afacerile ar putea reaprinde suspiciunile lesne de inteles in lumea araba, ca petrolul este adevaratul motiv pentru care America a invadat Irakul, alimentand neincrederea si resentimentele dintre factiunile etnice si religioase din Irak.

Potrivit The Times, Exxon Mobil, Shell, Total si BP - partenerii initiali ai Iraq Petroleum Company - se afla in ultimele faze ale discutiilor care le vor permite sa se intoarca oficial pe piata petrolului irakian, de pe care au fost goniti in urma cu 36 de ani. Contractele mai includ si Chevron.

Irakul are nevoie in mod cert de tehnologia moderna si de priceperea acestor giganti ai petrolului. Totusi, procesele de negociere urmarite de Bagdad sunt imperfecte si in impas.

Contractele sunt lasate fara licitari competitive companiilor care, de la invazia americana, l-au sfatuit in soapta pe ministrul petrolului irakian cum sa isi mareasca productia.

In timp ce contractele sunt limitate la reinnoirea echipamentului si la suportul tehnic, durand doar doi ani, ele ar da acestor companii startul pentru afaceri mai profitabile, pe termen lung.

Avand in vedere coruptia, o problema recunoscuta in guvernul irakian, scrie The New York Times, contractele ar avea mai multa legitimitate daca licitatiile ar fi deschise tuturor si procesele ar fi mai transparente.

Irakienii trebuie sa aplice acest standard, atunci cand vor incheia contracte pentru dezvoltarea pe termen lung a campurilor petrolifere.

Aderarea României la Spațiul Schengen cu frontierele terestre va fi discutată de Consiliul European în luna iunie. ”Suntem pregătiţi să o facem”

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu a declarat că va continua să facă toate eforturile necesare pentru ca România să devină stat membru cu drepturi depline în spaţiul Schengen....

„Un tigru de hârtie”. Cum ocolesc lobbiștii mecanismul european de transparență

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea...