Ultima zi inainte de alegeri, in SUA. Cateva anticipari

Autor: Martin S. Martin - doctor in cardiologie
Marti, 03 Noiembrie 2020, ora 14:56
5196 citiri

Motto: Libertatea ne este data de Dumnezeu, nu de guverne - Ronald Reagan

Azi se incheie votul timpuriu in ultimele state si numaratoarea arata ca peste 93 de milioane de alegatori au votat deja, direct sau prin corespondenta.

Daca cifra de 156 de milioane, prezisa pentru totalul votantilor la alegerile din acest an, ramane neschimbata, atunci inseamna ca 59% din alegatori si-au exprimat deja optiunile in ultima luna, convinsi ca decizia lor nu poate fi schimbata, orice li s-ar mai spune sau arata.

Dar mai arata si faptul ca, prin felul lor de a actiona, votantii "grabiti" exprima totala intoleranta pentru tabara adversa si confirma polarizarea politica fara precedent a lumii americane.

Noaptea de 3/4 noiembrie va fi lunga si tensionata.

Daca, la sfarsitul ei, unul din candidati va conduce cu o diferenta mare, vom putea ghici cine ar putea deveni urmatorul presedinte, dar daca - la inchiderea urnelor - diferenta dintre candidati va fi mica, vom avea de asteptat multe zile sau chiar saptamani pentru completarea numaratorii de voturi.

De asemenea, indiferent cine ar fi castigatorul, daca diferenta in numarul de electori va fi mica, aproape sigur alegerile vor fi contestate.

Contestarea alegerilor nu e un eveniment rar in politica americana.

S-a intamplat pentru prima data la alegerile din anul 1800, cand Thomas Jefferson si oponentul sau republicanul Aaron Burr au avut acelasi numar de electori.

Alegerea a fost decisa de congres, cand s-a votat cu un vot pentru fiecare stat.

A doua contestare majora a fost in anul 1876, cand tara trecea inca prin anii dificili ai reconstructiei dupa razboiul civil. Se infruntau Tilden, guvernatorul statului New York, democrat si guvernatorul statului Ohio Rutherford B. Hayes.

Alegerile s-au desfasurat in conditii de nesecuritate, cu sustinatorii democrati, majoritatea membri ai KKK, procedand la intimidarea alegatorilor si la impiedicarea lor sa voteze.

Aceasta ii permisese candidatului democrat sa acumuleze un mare numar de votanti si sa castige votul popular, clamand victoria, desi avea mai putini electori.

Congresul s-a reunit in plen si a reafirmat prevederile constitutiei, confirmand rezultatele colegiului electoral si declarandu-l presedinte pe Hayes.

O contestare recenta a fost cea din anul 2000, cand Al. Gore a cerut renumararea voturilor, mai intai in Florida, apoi din toata tara.

A intervenit Curtea Suprema, care a ordonat renumararea voturilor din Florida, dupa care avantajul lui George W. Bush a crescut.

Se banuieste ca, daca vor avea dovezi de frauda electorala, cei din campania Trump vor initia devreme procesul de contestare al alegerilor.

Cum comisia nationala electorala s-ar putea sa nu fie capabila sa rezolve situatia, vor interveni congresul si Curtea Suprema.

Faptul ca prin confirmarea judecatoarei Amy Coney Barrett, facuta in ultima clipa, curtea suprema are un efectiv complet, este favorabil si anuleaza situatia in care forul legislativ suprem ar fi putut fi paralizat de un vot la egalitate.

O prezicere facuta de multi observatori este ingrijoratoare.

Ei emit parerea ca, daca Donald Trump castiga alegerile la o diferenta mica, vor izbucni imediat focare de violenta urbana.

Sunt citate si note informative ale serviciilor de informatii, care specifica pregatiri de actiuni intense, probabil mult mai mari decat cele provocate de omorul lui George Floyd.

Daca se va intampla asa ceva, se banuieste ca replica suporterilor lui Trump va fi prompta si la fel de intensa.

Cu focare de violenta amenintand cu anarhia, guvernul si noul presedinte nu vor avea de ales si vor interveni cu forte federale.

Scenariul unui razboi civil nu e un simplu fapt de imaginatie.

Alegerile prezidentiale din acest an au o miza de importanta speciala si vor decide directia natiunii, in functie de cel care va castiga pozitia de presedinte.

Cei doi nu pot fi mai diferiti ca filozofie politica, agenda electorala, idei economice, concepte de securitate nationala si mod de a privi locul si rolul Statelor Unite in lume.

Pe langa cea mai mare parte a poporului american si foarte multi oameni din restul lumii vor urmari, cu sufletul la gura, mersul si rezultatele alegerilor.

Fiindca ele vor avea o influenta hotaratoare pentru directia Americii in urmatorii patru ani, dar vor avea si un impact major asupra multor altor tari.

God bless America!

Articol publicat si pe Marginaliaetc.ro

MARTIN S. MARTIN (numele oficial, incepand din 1990, al lui Martin Stefan Constantinescu) s-a nascut la 28 septembrie 1942 la Bucuresti. A fost unul dintre cei mai talentati chirurgi pe care i-a avut Clinica de chirurgie cardiovasculara de la Spitalul Fundeni. A facut parte din seria chirurgilor de aur ai acestui spital, compusa din Dan Setlacec, Eugen Proca, Mihai Stancescu, Ion Socoteanu, Gheorghe Olanescu, Ludovic Ionescu, Mihnea Ionescu etc. In ciuda valorii sale, recunoscuta deopotriva de colegi si de pacienti, Martin a fost exclus din invatamantul universitar. Acest abuz, umilinta cotidiana a vietii din Romania, insatisfactiile materiale si spirituale l-au determinat sa paraseasca definitiv tara in vara lui 1985. A plecat la un congres medical la Atena, unde a cerut azil politic. Dupa cateva luni a ajuns in Statele Unite, unde s-a specializat in cardiologie si a practicat timp de nouasprezece ani cardiologia interventionala in Chattanooga, Tennessee. Alaturi de dr Dora Petrila, a semnat cartea Spitalul Fundeni. Istorie si destine (Humanitas, 2004). Este, de asemenea, autorul cartii America povestita unui prieten din Romania (Humanitas, 2012) si a tradus, in colaborare, volumul autobiografic al dr Marius Barnard (semnat impreuna cu Simon Norval) Momente-cheie dintr-o viata in slujba binelui. Amintirile unui chirurg legendar (Humanitas, 2013).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Începe procesul penal istoric al lui Donald Trump, în plină campanie prezidențială: „Duşmanii mei vor să-mi răpească libertatea”
Începe procesul penal istoric al lui Donald Trump, în plină campanie prezidențială: „Duşmanii mei vor să-mi răpească libertatea”
Donald Trump va deveni luni, 15 aprilie, primul fost preşedinte al Statelor Unite chemat să răspundă în faţa justiţiei penale, într-un proces care se va deschide la New York şi care face...
Biden și Trump, umăr la umăr spre Casa Albă. Rezultatele ultimului sondaj publicat de New York Times
Biden și Trump, umăr la umăr spre Casa Albă. Rezultatele ultimului sondaj publicat de New York Times
Cu 6 luni înainte de alegerile prezidențiale din SUA, candidații continuă să mențină egalitatea aproape completă, dar Biden și-a consolidat poziția și a reușit să-și ajungă din urmă...
#SUA, #alegeri prezindentiale sua, #Donald Trump, #Joe Biden, #proteste, #black lives matter, #Antifa , #stiri externe