Producatorul de ciment Lafarge, inculpat pentru complicitate la crime impotriva umanitatii: Ar fi colaborat cu Statul Islamic in Siria

Producatorul francez de ciment Lafarge este vizat de o extrem de rara acuzatie de "complicitate la crime contra umanitatii" in dosarul exploziv al presupusei finantari a terorismului in Siria.

Magistratii au apreciat, joi, ca exista "indicii grave si concordante" impotriva producatorului de ciment, in vederea inculparii acestuia de "complicitate la crime impotriva umanitatii", "finantarea unei intreprinderi teroriste", "punerea in pericol a vietii" unor fosti salariati ai fabricii sale siriene de la Jalabiya, in nordul tarii, si "incalcarea unui embargo", potrivit unei surse judiciare citate de AFP.

Grupul urma sa achite o cautiune in valoare de 30 de milioane de euro, in cadrul unui control judiciar.

Dupa inculparea a opt cadre si conducatori - inclusiv fostul CEO Lafarge din 2007 pana in 2015 Bruno Lafon - din cauza finantarii unei intreprinderi teroriste si/sau punerea in pericol a vietii celuilalt, intreprinderea - ca persoana juridica, Lafarge SA (LSA), holdingul actionar majoritar al filialei siriene Lafarge Cement Syria - urmeaza sa se explice in fata a doi judecatori financiari - Charlotte Bilger si Renaud Van Ruymbeke - si a unui judecator antitero, David de Pas.

Grupul LafargeHolcim, format prin fuziunea in 2015 intre francezi si elvetienii de la Holcim, a anuntat imediat ca filiala sa LSA va sesiza Curtea de Apel pentru a contesta "infractiuni care nu (ii) reflecta in mod echitabil responsabilitatie".

"Hotararea istorica" luata joi "trebuie sa determine Lafarge sa-si asume responsabilitatile si sa deschida un fond de indemnizare independent, pentru ca victimele sa-sivada prejudiciul reparat rapid", a reactionat ONG-ul Sherpa, parte civila in proces.

Asociatia considera aceasta inculpare "un pas in lupta impotriva impunitatii multinationalelor care opereaza in zone de conflict armat".

Ar fi vandut ciment Statului Islamic

Producatorul de ciment este suspectat ca a platit, prin filiala sa LCS, aproape 13 milioane de euro, in perioada 2011-2015, cu scopul de a-si mentine fabrica in Siria, in timp ce tara se cufunda in razboi.

Aceste sume - care au ajuns in parte la grupari armate intre care si organizatia jihadista Statul Islamic - corespund platii unei "taxe" de securizare a circulatiei salariatilor sai si marfurilor, achizitionarii de materie prima - inclusiv petrol - de la furnizori apropiati jihadistilor si retribuirii unor intermediari insarcinati sa negocieze cu factiunile, potrivit anchetei.

Elemente recente de ancheta alimenteaza de-acum suspiciuni cu privire la o posibila vanzare de ciment gruparii Statul Islamic - un contract al unei tranzactii ar fi fost evocat intr-o reuniune, in decembrie 2014, dupa preluarea fabricii de catre jihadisti, potrivit unei surse apropiate dosarului.

Un angajat rapit si altul ucis

Spre deosebire de alte multinationale, producatorul de ciment a decis sa ramana in Siria, expunandu-si salariatii locali riscurilor de rapire, in contextul in care conducerea fabricii a parasit instalatia.

Lafarge a catalogat intotdeauna securitatea echipelor sale drept o "prioritate". Or, intre numerosii angajati rapiti, unul a fost ucis, iar altul este in continuare dat disparut, potrivit unor marturii culese la fata locului de AFP.

Ce stia conducerea de la Paris despre situatia de la fata locului? Versiunile conducatorilor sunt divergente.

La inculparea sa in decembrie 2017, fostul presedinte director-general (CEO) Bruno Lafont a dat asigurari ca aflat de un "acord cu Daesh (acronimul arab al SI) " abia in august 2014 si ca a decis la acel moment inchiderea fabricii.

Cateva saptamani mai tarziu, pe 19 septembrie, ea ajungea sub steagul negru al organizatiei lui Abu Bakr al-Baghdadi.

Fosta sa mana dreapta Christian Herrault, un fost director general adjunct insarcinat cu mai multe tari, inclusiv Siria, a declarat ca l-a informat mult mai devreme.

"Lafarge si-a sacrificat salariatii si a pactizat cu entitati teroriste in deplina cunostinta de cauza: aceasta inculpare de complicitate la crime impotriva umanitatii era inevitabila", a declarat pentru AFP Marie Dose, avocata Sherpa, a carei plangere, in noiembrie 2016, viza acest cap de acuzare, inaintea deschiderii procedurii judiciare, in iunie 2017.

"S-a demonstrat ca a-i pune sa dea socoteala pe cei care refuza sa o faca presupune ca exista amenintarea si actiunea judecatorului, aceasta este singura descurajare", a subliniat William Bourdon, presedintele Sherpa.

Razboiul din Siria, care a izbucnit in 2011, s-a soldat cu peste 350.000 de morti si a lasat pe drumuri milioane de oameni.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...