Revoluţia alimentară începe cu roşiile. Cum ne ajută modificările genetice să facem față schimbărilor climatice

Odată cu creşterea temperaturilor globale şi a numărului de evenimente meteo extreme, poate schimbarea genetică să ne ajute să adaptăm plantele cu care ne hrănim la noile schimbări?

La prima vedere, arăta ca orice altă plantă care putea fi găsită în laboratoarele universitate. Însă acest tip de tomată, crescută în 2018 la Universitatea din Minnesota, era diferită. Fructele mici şi roşii şi frunzele alungite erau caracteristice unei specii sălbatice de roşii, întâlnită în Peru şi Ecuador, numită  Solanum pimpinellifolium sau mini tomate. Însă în urma unei cercetări mai atente, unicitatea plantei a devenit evidentă.

Această plantă era mai compactă, cu mai puţine ramuri şi mai multe fructe decât roşia sălbatică. De asemenea, fructele sale erau mai închise la culoare decât în mod obişnuit, semn al unei concentraţii mai mari de licopen – un antioxidant care scade riscul apariţiei cancerului şi problemelor de inimă. De fapt, leguma a fost concepută în acest fel.

Planta a fost creată de geneticianul Tomas Cermak şi de colegii săli prin folosirea tehnologiei Crispr de editare genetică, care a câştigat şi Nobelul. Tehnica revoluţionează agricultura în prezent şi ajută la crearea culturilor viitorului.

Cermak este în căutarea tomatei perfecte, care să fie uşor de cultivat, plină de nutrienţi şi gustoasă, dar care să se adapteze mai bine la schimbarea climatică. „Planta ideală ar fi rezistentă la toate formele de stres – căldură, frig, sare şi secetă, precum şi la boli”, spune el.

Schimbările climatice pot provoca probleme pentru multe culturi, iar roşiile nu sunt o excepţie. Tomatele nu reacţionează bine la căldură excesivă şi cresc optim la temperaturi între 18 şi 25 de grade Celsius. Un studiu efectuat în 2020 arată că până la mijlocul secolului XXI, aproximativ 66% din terenul agricol din California, folosit pentru cultivarea roşiilor ar putea să nu mai aibă temperaturile potrivite pentru această plantă. Alte studii arată că până în 2050, porţiuni mari din terenul arabil din Brazilia, Africa Subsahariană, India şi Indonezia nu vor mai avea o climă potrivită pentru cultivarea tomatelor.

În acelaşi timp, odată cu creşterea temperaturilor, regiunile care acum sunt prea răcoroase ar putea deveni prielnice pentru creşterea roşiilor. Însă, cercetările din Italia arată că extremele meteorologice sunt un element important de luat în considerare. Sezonul agricol din 2019 din nordul Italiei a fost marcat de grindină, vânt puternic, o cantitate neobişnuit de mare de precipitaţii, şi atât îngheţ excesiv, cât şi caniculă. Rezultatul a fost scăderea producţiei.

Mai mult, lipsa apei, care a forţat fermierii să folosească o apă de irigaţii cu o calitate mai scăzută, care conţine de obicei mai multă sare, a dus la o creştere a salinităţii solului. Iar nivelurile mai ridicate de ozon fac roşiile mai susceptibile la boli.

O nouă revoluție verde

Tomatele sunt în prezent cea mai mare cultură horticolă din lume. Omenirea produce 182 de milioane de tone de roşii în fiecare an, echivalente cu greutatea a 32 de piramite din Giza. În ultimii 15 ani, producţia globală de roşii a crescut cu mai mult de 30%.

Folosită la plante din 2013, tehnologia Crispr le permite cercetătorilor să modifice genomul cu o precizie extraordinară, pentru a obţine caracteristicile dorite. Pot insera gene, elimina gene sau crea anumite mutaţii.

Unii oameni de ştiinţă cred că modificările genetice Crispr marchează începutul celei de-a doua revoluţii verzi, care va ajuta la hrănirea populaţiei umane, care e în continuă creştere. Deşi tehnologia este promiţătoare, nu este „o poţiune magică”, spun specialiştii şi încă sunt elemente tehnice care trebuie rezolvate.

Record de căldură în cea mai friguroasă zonă a Japoniei. La cât au crescut temperaturile

Temperatura din Sapporo a depăşit luni, 15 aprilie, pragul de 25 de grade Celsius, doborând astfel recordul de căldură pentru această perioadă a anului în capitala insulei Hokkaido, în...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...