Ziare.com

Revolutia transumanismului: opresiunea deghizata in eliberare

Miercuri, 01 Iulie 2020, ora 12:35

   

Revolutia transumanismului: opresiunea deghizata in eliberare
Transumanismul este o ideologie care sustine ca oamenii trebuie sa valorifice progresele tehnologiei in scopul unui rol activ si inteligent in propria noastra evolutie si in evolutia speciei noastre. Cind ne gindim la aceste doua evolutii, sintem inclinati sa le privim in relatie cu imbunatirea rasei umane in ansamblul ei. Cu toate acestea, trebuie sa incepem sa tinem cont de implicatiile profunde pentru autonomia individului si de problema fundamentala a ceea ce inseamna a fi om.

Cind a inceput miscarea transumanista, acum citeva decenii, ideile ei aveau mai multe in comun cu speculatiile science fiction decit cu realitatea. Dar, impulsionata de teoria darwinista, ideea de evolutie inteligenta, controlata de omul insusi, a prins aripi in siajul progreselor tehnologice. Perspectiva transumanista afirma insistent ca oamenii au un corp si o minte clar separate, si ceea ce se intimpla cu una nu o afecteaza pe cealalta. Privite astfel, curente fara o legatura evidenta intre ele, din biotehnologie, tehnologie si justitie sociala se arata a fi parte din acelasi proiect transumanist si care au acelasi scop: eliberarea fiintei umane de limitarile corporale.

Separarea constiintei de creier cere o intelegere adecvata a ce anume este constiinta, si certitudinea ca ea poate functiona independent de mintea din care izvoraste. Atit filozofii, cit si oamenii de stiinta, sint de acord, la momentul actual, ca aceste preconditii sint departe de a fi indeplinite. Cu toate acestea, cercetarea avanseaza rapid. Cercetatorii in neurostiinte de la Yale efectueaza experimente de reanimare a creierelor porcilor sacrificati. Sint in desfasurare investigatii care urmaresc crearea unei diagrame complete a conexiunilor si semnalelor cerebrale in scopul codificarii memoriei si a identitatii persoanei, si copierii acestor informatii intr-o retea neurala artificiala. In timp, se spera ca acest lucru va permite duplicarea amintirilor si experientelor personale care sa supravietuiasca astfel mortii corpului material.

Toate astea par foarte indepartate - cum si sint, de fapt. Dar la fel au fost, la inceput, toate marile inventii omenesti. N-ar trebui sa ne surprinda ca aplicam, iata, tehnologia pe noi insine. Foarte multe lucruri sint deja posibile sau pe cale sa devina astfel: proteze artificiale controlate mental fara sa fie contectate la corp, receptionarea mesajelor-text direct in creier, cercetari in domeniului celulelor stem si al ADN-ul mitocondrial in vederea prelungirii vietii, printarea 3-D a organelor, teste Turing cu chatteri non-umani (chat bots), nanoboti realizati din secvente de ADN in scopul vindecarii corpurilor prin metode cit mai putin invazive, editare genetica, si multe alte exemple.

Toata tehnologia asta suna grozav si captivant, si chiar e. E o dovada de imaginatie, creativitate si putere, dar trebuie sa ajungem sa acceptam si gravitatea implicatiilor ei. Dupa cum arata progresele din trecut, o sa ajungem sa sacrificam de buna voie, in numele progresului, o parte din autonomia noastra. E greu de crezut ca cei care vor sa-si copieze si incarce mintile neurologice intr-un sistem nervos biotehnic artificial sint domoliti de perspectiva renuntarii la unele dintre capacitatile lor actuale. Sub imperiul unui impuls care tinjeste dupa nemurire, facem copii, dezvoltam idei religioase care ne promit viata vesnica, si cautam acel tip de recunoastere care ne tine numele viu mult timp dupa ce-am murit. Dar cu fiecare noua libertate pe care o obtinem cu ajutorul tehnologiei, sacrificam o parte a autonomiei noastre. Telefoanele inteligente ne ofera acces la o lume de harti si ne scutesc de nevoia de a ne mai orienta singuri. Memoriei umane nu i se mai cere sa stocheze sau sa-si aminteasca prea multe acum cind vaste resurse de informatie sint disponibile printr-un simplu click al mouse-ului. Am renuntat deja de buna voie la atit de multe in numele accesibilitatii si al confortului, incit aproape ca nu mai bagam de seama cind ni se cere sa mai cedam inca un pic.

Presiunea transumanismului in directia reinventarii umanului, a umanitatii si a viitorului nostru comun este o componenta fundamentala a trei curente culturale in plina crestere: inteligenta artificiala, augmentarea umana si fenomenul transgender. Mijloacele de punere in practica a acestor evolutii transformative sint in intregime tehnice si promit eliberarea de reproducere, eliberarea de boala si mortalitate, si eliberarea de corpul insusi.

Teoretic, inteligenta artificiala (AI) va furniza locul de pastrare a constiintei eliberate. Desi omul n-a inteles pe deplin ce anume e constiinta, asta nu va opri incercarile experimentale de a o izola si transfera, de a o folosi pentru controlul asupra corpurilor care nu ne apartin, si de a o extinde cu ajutorul biotehnologiei si al tehnologiei hard. Odata ce aceste scopuri vor deveni accesibile, AI va asigura mijloacele de implementare. In privinta inteligentei artificiale (AI) e vorba de mai mult decit de crearea de copii ale fiintelor capabile de cunoastere, e vorba de extinderea si augmentarea formei umane originale. Adaugarea de elemente umane unui produs tehnologic sau de produse tehnologice omului face parte din acelasi proiect. Exista speranta ca inteligenta artificiala (AI) va crea posibilitatea contectarii mintii la un << cloud >>, pentru ca un creier-AI extins sa aiba acces imediat la resurse gigantice de informatie. In schimb, mintea va deveni astfel accesibila si altora, facind posibila experienta telepatiei mentale si nasterea unei constiinte colective.

AI face deja pasi mari in domeniul insotitorilor destinati omului. Persoanele in virsta si singure adora robotii-animale de companie, folosindu-le pe post de obiect al dragostei si afectiunii pe care nicio fiinta umana nu e dispusa sa le primeasca in mod regulat, si fara sa aiba niciuna din responsabilitatile practice. Cererea de roboti sexuali (sex bots) continua sa creasca, de vreme ce persoanele lipsite de viata intima sau cele care vor sa dea friu liber fetisurilor ascunse pretind sa li se satisfaca dorintele. Ingrijitorii cibernetici pot suplini lipsa personalului de asistenta medical. Armamentul inzestrat cu inteligenta artificiala poate accesa teritorii periculoase si asa mai departe.

Augmentarea umana, cunoscuta si sub numele de "biohacking", a pornit de la o combinatie intre estetica modificarilor aduse corpului si progresele biomedicale in plin avint. La suprafata, "biohacking"-ul seamana cu un moft contracultural, nascut din tendinte ca tatuajul, pierceing-ul sau despicarea limbii (tongue splitting). Dar implicatiile sint mai serioase decit se vede la suprafata, deoarece biohackerii se straduiesc sa-si augmenteze corpurile in mod proactiv.

Continuarea articolului se poate citi pe marginaliaetc.ro

Libby Emmons este scriitoare si creatore de teatru in New York. Articolul original: << The Transhumanism Revolution: Oppression Disguised as Liberation >>, un articol pentru care Libby Emmons, dramaturg din New York, a fost marginalizata de comunitatea teatrala new-yorkeza din care face parte.

Traducerea a fost realizata pentru Marginalia de Bogdan Budes, regizor si traducator de teatru.
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 663 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor