Rusia si Romania se indreapta catre o "casatorie din interes"

Joi, 26 Februarie 2009, ora 23:00
7727 citiri
Rusia si Romania se indreapta catre o "casatorie din interes"

Ministrul de Externe Cristian Diaconescu merge vineri la Moscova cu ambitia de a recalibra de pe baze pragmatice o relatie bilaterala cu un parcurs dificil in ultimele doua decenii, din cauza blocajelor politice si a dezechilibrelor economice.

Exporturile Rusiei in Romania se ridica la circa doua miliarde de euro, pe cand cele ale Romaniei in Rusia se situeaza la nivelul a circa 100 de milioane de euro, informeaza NewsIn.

"Ar fi foarte bine sa echilibram aceasta situatie. Constientizand problemele economice pe care le are Romania, cred ca o relatie pragmatica cu Rusia ar fi foarte benefica", este de parere ministrul de Externe Cristian Diaconescu.

Pragmatismul inseamna, din punctul de vedere al sefului diplomatiei, o relatie comerciala ce poate fi valorificata daca este asigurat un cadru normal al relatiei bilaterale, in care factorul politic sa nu constituie un element de blocaj al relatiei economice.

In 2008 s-au implinit 130 de ani de cand Rusia si Romania au stabilit relatii diplomatice, insa legaturile romano-ruse s-au complicat din 1990 incoace pe fondul unor probleme precum semnarea Tratatului politic de baza, tezaurul romanesc trimis de Romania in Rusia tarista in 1917 si niciodata recuperat, implicarea Romaniei in solutionarea conflictului moldo-transnistrean, aderarea Romaniei la NATO sau contractele dezavantajoase pentru Romania semnate cu Gazprom.

Iliescu a semnat in 1991 un tratat cu URSS pe care alte tari estice l-au respins

La 5 aprilie 1991, presedintele Romaniei de atunci, Ion Iliescu, semna la Moscova Tratatul de colaborare, buna vecinatate si prietenie cu URSS, in chiar lunile premergatoare desfiintarii Pactului de la Varsovia, organizatia militara a URSS.

Romania a semnat atunci un tratat pe care alte state, foste republici comuniste (fosti sateliti) ca Ungaria, Polonia, Cehoslovacia si Bulgaria, au refuzat sa-l semneze. Articolul patru al Tratatului prevedea ca Romania si URSS nu vor adera la aliante ce vor fi indreptate una impotriva alteia.

Atunci, presedintele Romaniei, Ion Iliescu, era singurul lider din fostul lagar socialist care s-a aratat interesat de restructurarea si mentinerea Tratatului de la Varsovia. Tratatul semnat cu Moscova nu a fost insa ratificat de Legislativul roman, intrucat, la cateva luni, URSS se desfiinta.

Dupa destramarea Uniunii Sovietice, in decembrie 1991, relatiile dintre Romania si Rusia au fost tensionate pe fondul situatiei din Republica Moldova, dupa venirea la conducere, la Chisinau, a reprezentantilor Frontului Popular, care, pe fondul valului de renastere nationala generat de perestroika, cereau reunificarea cu Romania.

In 1992, Romania acuza Rusia ca Armata a 14-a, stationata in Republica Moldova inca din perioada sovietica, a sustinut autoritatile de la Tiraspol in perioada conflictului armat din martie-iulie 1992 impotriva Republicii Moldova. Pe de alta parte, unii lideri rusi din acea perioada au acuzat Romania de sustinerea Republicii Moldova in razboiul dus impotriva Transnistriei, regiune din estul Republicii Moldova care si-a autoproclamat independenta in septembrie 1990.

In 1992, Romania a participat, timp de cateva luni, in cadrul mecanismului cvadripartit de negocieri pentru solutionarea conflictului moldo-transnistrean. Dupa semnarea Acordului de incetare a focului, in iulie 1992, la Moscova, mecanismul cvadripartit a fost desfiintat. La negocierile ulterioare Romania nu a mai participat, fiind exclusa din formatul de negocieri.

Negocieri pentru semnarea Tratatului politic de baza

In 1992, Romania si Rusia au inceput negocierile pentru semnarea unui Tratat politic de baza. Negocierile au durat peste 11 ani. Opozitia si opinia publica din Romania cereau ca in textul Tratatului sa fie incluse chestiunea tezaurului Romaniei trimis in Rusia, in perioada Primului Razboi Mondial, in 1917, sub regele Ferdinand si care a fost confiscat ulterior de puterea sovietica, precum si condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov din august 1939 si modificarea articolului privind neaderarea la aliante care pot fi indreptate impotriva uneia dintre parti, ceea ce Moscova refuza categoric.

In 1996, Iliescu a acceptat semnarea Tratatului, insa, in aprilie 1996, ministrul de Externe rus, Evgheni Primakov, a fost anuntat cu zi inainte de semnarea textului Tratatului ca Romania nu este pregatita sa parafeze documentul.

Relatiile dintre Romania si Rusia s-au normalizat abia in 2003, cand presedintele Ion Iliescu a mers la Moscova pentru a semna un nou Tratat politic de baza cu Rusia, la cateva luni dupa ce Romania a fost invitata sa adere la NATO.

In textul Tratatului nu au fost incluse problema tezaurului romanesc si dezavuarea Pactului Ribbentrop-Molotov, acestea facand obiectul unei declaratii politice comune. In urma semnarii Tratatului politic de baza dintre Rusia si Romania, cele doua parti au convenit infiintarea, in toamna anului 2003, unei comisii mixte alcatuite din experti pentru clarificarea, in baza documentelor, a situatiei valorilor, bunurilor si documentelor romanesti depozitate in Rusia. Ulterior, lucrarile comisiei nu s-au mai desfasurat.

Marea Neagra - "un lac rusesc"

Dupa preluarea mandatului prezidential, Traian Basescu facea referire la relansarea relatiilor cu Estul. Astfel, Traian Basescu declara ca Romania are obligatia sa se uite si dincolo de frontiera ei de est, pentru ca, spunea presedintele, "avem interese majore in zona, in primul rand interese de securitate nationala", prioritatile fiind sprijinirea solutionarii "conflictelor inghetate" din regiune.

Presedintele roman s-a intalnit, in ianuarie 2005, cu presedintele ucrainean, Viktor Iuscenko, si cu presedintele moldovean, Vladimir Voronin, iar in februarie 2005 a avut loc o vizita de lucru in Federatia Rusa. La putin timp de la acea vizita, Traian Basescu declara, in septembrie 2005, ca "de-a lungul istoriei, Marea Neagra a fost considerata mai mult sau mai putin un lac rusesc".

Pe de alta parte, Rusia a criticat, in ultimii ani, amplasarea bazelor militare americane pe teritoriul Romaniei, dupa cum, in repetate randuri, partea romana a criticat decizia Rusiei de a-si mentine prezenta militara in Transnistria, afirmand ca prezenta militara rusa ar putea consolida pozitiile autoritatilor nerecunoscute de la Tiraspol.

Timp de 17 ani, niciun sef de stat rus nu a vizitat Romania. Prima vizita a unui presedinte rus in Romania a avut loc in aprilie 2008, cand Vladmir Putin a venit la Bucuresti pentru a participa la summitul Consiliului NATO-Rusia, un forum de consultare si cooperare la lucrarile caruia Putin nu mai participase de la constituirea sa, in 2002.

Contracte energetice controversate

Traian Basescu a criticat, in mai mult randuri, de cand a preluat mandatul de presedinte, faptul ca Rusia incearca sa conditioneze politic livrarile de gaz catre Europa. Totodata, Romania este unul dintre statele care plateste unul dintre cele mai mari preturi la gazele naturale din Europa, fapt interpretat ca un rezultat al diferendelor in aceasta problema dintre Bucuresti si Moscova. De asemenea, autoritatile romane au sustinut ca doresc sa discute cu Moscova problema gazelor, dar ca acest lucru depinde de partea rusa.

Romania nu are un contract direct cu Gazprom pentru importul de gaze de aproape zece ani, cand, in urma unui scandal, relatiile intre cele doua parti au fost rupte.

In anul 1999 Romania a incheiat cu firma Regal Petroleum, controlata de controversatul om de afaceri Frank Timis, un contract, aceasta din urma sustinand ca zacamintele de gaze pe care le exploateaza in Ucraina, din care extrage cantitati insemnate de gaze, ii permit sa si exporte.

Gazprom, societate cu care Romania avea la acea data un contract de livrare directa de gaze, a notificat urgent Romania sa intrerupa acest contract, intrucat gazele pe care Regal Petroleum pretindea ca le extrage din Ucraina si le exporta Romaniei, ar fi fost de fapt furate de la Gazprom.

"Atunci Romania a platit dublu. A platit 76 de milioane de dolari firmei Regal Petroleum, care pretindea ca gazele sunt din productia proprie, si 76 de milioane de dolari catre Gazprom, care sustinea ca gazele exportate de Regal catre Romania sunt furate de la compania rusa", a declarat, pentru NewsIn, fostul secretar de stat in Ministerul Industriilor Iulian Iancu.

De atunci relatiile Romaniei cu Gazprom nu au mai putut fi refacute. Fost demnitar in cadrul Cabinetului Nastase, Iulian Iancu, care a detinut functia de secretar de stat in Ministerul Industriei, declara la inceputul anului ca timp de doi ani partidul din care face parte (PSD) a incercat sa reia relatiile cu Gazprom.

"Gazprom s-a aratat interesata de o colaborare pana in momentul in care OMV a fost declarata castigatoare in cursa pentru preluarea Petrom. De atunci si-a pierdut interesul", spune Iancu.

Rusia furnizeaza gaz natural Romaniei inca din 1979. Romania consuma anual circa 18 miliarde de metri cubi, din care aproximativ doua treimi provin din productia interna, prin Romgaz si Petrom, si aproape o treime reprezinta importurile din Rusia. Astfel, Gazprom este singura sursa de import a Romaniei prin care este asigurat aproximativ 35% din necesarul de consum intern.

In Romania, Gazprom livreaza gaze naturale catre companiile romanesti printr-un tert - Wintershall Erdgas Handelshaus Zug AG (WIEE), in care Gazprom si Wintershall detin cate 50% din actiuni din 1993. In 22 noiembrie 2005, WIEE a prelungit contractul de import al gazelor naturale cu Gazprom - Gazprom Export, compania de transport al gazelor naturale a Gazprom - pana in 2030. Companiile Distrigaz Nord, Distrigaz Sud si Romgaz au incheiat, in 2006, contracte cu WIEE pana in 2011, 2012 si respectiv, 2012.

De asemenea, compania Conef Energy va cumpara de la producatorul rus Gazprom o cantitate de pana la doua miliarde de metri cubi de gaze naturale anual, in baza unui contract semnat la inceputul lunii aprilie 2007, valabil in perioada 2010-2030. Conef Energy este o subsidiara a Conef, parte a grupului Marco Investment and Industries, care controleaza producatorul de aluminiu Alro Slatina, precum si firmele Alprom Slatina si Alum Tulcea.

O alta companie intermediara este Imex Oil Limited. Contractele de gaze naturale semnate cu Imex Oil Limited sunt cu livrare la granita Romaniei, iar cele semnate cu Conef, direct la sursa. Romgaz cumpara gaze prin WIEE si Imex. Contractul cu Imex expira insa in acest an.

Dupa extinderea din 2004, dependenta UE de gazul rusesc a crescut semnificativ. Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, si-a declarat deschis sprijinul pentru proiectele care vizeaza diversificarea rutelor de transport al hidrocarburilor spre statele Uniunii Europeane, ocolind Rusia. Astfel, Romania participa la trei mari proiecte energetice europene: Nabucco, Constanta-Trieste si cablul submarin de transport al energiei electrice intre Romania si Turcia.

Criza ruso-ucraineana a gazelor incinge telefoanele intre Bucuresti si Moscova

Intr-o discutie cu presa straina, la 8 ianuarie, in plin conflict cu Ucraina pe tema gazelor, premierul rus Vladimir Putin a divulgat ca, intr-o discutie telefonica purtata cu presedintele Traian Basescu a fost ridicata problema intermediarilor pentru achizitionarea gazului.

De asemenea, Putin a mai spus ca nu este impotriva ca Romania sa participe la proiectul South Stream, considerat concurent al proiectulului Nabucco, sustinut de UE si de SUA. Modul in care Putin a transmis aceste mesaje - intr-o conferinta de presa - si tonul folosit - vadit sarcastic - i-a facut insa pe unii comentatori sa-si puna intrebari in legatura cu seriozitatea acestor propuneri.

Presedintele Traian Basescu a afirmat, la sfarsitul lunii ianuarie, la TVR1, ca in timpul crizei gazelor dintre Ucraina si Rusia a avut doua discutii telefonice cu premierul rus, Vladimir Putin, dar si una cu omologul sau de la Moscova, Dmitri Medvedev, in cursul carora a discutat despre posibilitatea ca Romania sa cumpere gaz rusesc direct de la Gazprom, eliminand intermediarii.

Presedintele a mai spus ca in convorbirile cu partea rusa a mentionat si problemele pe care le intampina petrochimia romaneasca din cauza pretului mult mai mic la gaze de care se bucura Ucraina, sugerand ca industria romaneasca trebuia sa faca fata unei concurente neloaiale, ceea ce o facea lipsita de competitivitate pe piata internationala.

Rusia - interesata de companiile din sectorul energetic

Daca relatiile politice dintre Romania si Rusia, la sfarsitul anilor '90, erau reci, in sfera comercial-economica, insa, s-au inregistrat noi tendinte. Companiile rusesti s-au aratat tot mai interesate de participarea la privatizarea intreprinderilor romanesti, mai ales din sectorul energetic.

In 1998, compania petroliera Lukoil din Rusia a cumparat una dintre cele mai vechi rafinarii din Romania, Petrotel din Ploiesti. De asemenea, Gazprom si-a depus oferte la privatizarea Petrom si la distributorul de gaze Distrigaz Sud, insa n-a castigat in nicio parte.

Igor Sidorov, consilierul economic al Ambasadei Rusei in Romania, declara, in 2006, ca Inter RAO EES intentioneaza sa participe la licitatiile pentru privatizarea societatilor din domeniul energetic, precum si la privatizarea unor centrale termoelectrice.

In noiembrie 2007, intr-un comunicat al firmei Lowe Public Relations, transmis din partea Ministerului rus al Tehnologiei Informatice si Comunicatiilor se specifica ca Gazprom este interesat de achizitionarea pachetul majoritar de actiuni al Romgaz Medias, atunci cand compania va fi scoasa la privatizare.

Proiectul construirii unui depozit subteran de inmagazinare a gazelor naturale la Margineni a fost lansat inca din 2001, la inceputul mandatului PSD la guvernare. Discutiile au fost apoi amanate pentru aproape sase ani, fiind reluate in 2007, cand Romgaz anunta ca intentioneaza sa construiasca un depozit la Roman-Margineni, in judetul Neamt, in parteneriat cu Gazprom sau Rompetrol.

La randul sau, Gazprom s-a aratat interesata de extinderea tranzitului gazelor rusesti si de contructia impreuna cu Romgaz a unui depozit subteran la Roman-Margineni (judetul Neamt), care va avea o capacitate de 600 milioane de metri cubi, urmand sa fie extinsa pana la doua miliarde de metri cubi.

Firma ruseasca RAO EES este interesata de privatizarea distribuitorilor de energie electrica, dar urmareste si posibilitatea achizitionarii de actiuni la Hidroelectrica, Termoelectrica, iar Gazprom la Romgaz sau Transgaz in momentul in care acestea vor fi scoase pe bursa.

Citeste si:
Putin răspunde sancțiunilor impuse de SUA, prin Republica Moldova. Ce prevede noul contract semnat de Chișinău cu Gazprom
Putin răspunde sancțiunilor impuse de SUA, prin Republica Moldova. Ce prevede noul contract semnat de Chișinău cu Gazprom
Republica Moldova nu va mai plăti pentru gazul rusesc în dolari americani. Noul contract, semnat la finalul lunii octombrie de Moldovagaz și Gazprom, prevede plata în euro și în ruble...
Crizele care deschid porțile Rusiei
Crizele care deschid porțile Rusiei
Într-o perioadă în care toată regiunea e supusă unor teste de stres, România și-a dat singură foc, uitând să cheme pompierii. În România, criza politică se apropie de 100 de zile,...
Comentarii
AIUREA AIUREA
rank 5
MULT RAU NE-AU FACUT RUSII.
cioclu_rosu1
rank 4
E un moment propice PUTIN dă semne de oboseală CRIZA l-a pus faţă-n faţă cu OPOZIŢIA FINANŢIŞTILOR LIBERALI ,cu comuniştii nostalgici ,cu naţionaliştii