Alegerile din SUA. O treime dintre americani au votat deja, evenimentele se precipita si sondajele se modifica

Motto: S-ar putea ca multi sa nu ma placa, dar le place ceea ce am facut eu - Donald J. Trump (16 0ctombrie 2020)

Intransigenta si partizanatul excesiv si-au pus marca pe ultima parte a audierilor comisiei juridice a senatului, in care nominalizarea judecatoarei Amy Coney Barrett s-a facut numai cu voturile republicane, membrii democrati ai comisiei alegand sa faca un gest fara precedent: boicotarea comisiei.

Luni 26 octombrie, va avea loc votul in plen al senatului, pentru confirmarea celei care - foarte probabil - va ocupa scaunul fostei judecatoare supreme Ruth Ginsburg.

In conditiile unui proces electoral care poate duce la alegeri contestate (cum s-a intamplat in anul 2000, cand Al Gore a acuzat comisia electorala de neregularitati si a cerut renumararea voturilor), un tribunal suprem complet este decisiv, fiindca previne situatia unui vot 4:4, care ar rezulta intr-o paralizie a deciziei.

Populatia de varsta electorala din Statele Unite este de 257 de milioane. Dintre acestia, peste 49 de milioane au votat deja pana la data de 22 octombrie (circa 30% din cei peste 150 de milioane la cat este estimat electoratul din acest an) si se crede ca numarul lor va atinge peste 80 de milioane pana la 2 noiembrie.

Votul anticipat masiv permite cateva observatii.

Mai intai, cei care voteaza inainte de data alegerilor sunt cei care au ajuns devreme la o decizie definitiva si nu cred ca aceasta se poate schimba. Acest lucru face ca segmentul celor "inca indecisi" sa fie din ce in ce mai mic si reduce mult posibilitatea ca unii dintre ei sa mai poata fi influentati in restul campaniei, orice fapte sau argumente li s-ar prezenta.

Cei care decid devreme, foarte numerosi in acest an, indica un atasament puternic si de neschimbat fata de partidul lor, o loialitate bazata pe mai multi factori, dintre care cei emotionali joaca un rol major.

In fine, in timp ce votul anticipat la sediile de votare este la fel de controlabil ca cel din ziua alegerilor, votul anticipat prin posta (circa 39% dupa www.pewresearchcenter.com) creaza posibilitati de erori (buletine pierdute, intarzieri) sau fraude intentionate (adaugarea sau sustragerea de plicuri cu buletine de vot).

Joi 22 octombrie, in aula universitatii Belmont din Nashville, statul Tennessee, a avut loc cea de a doua (si ultima) dezbatere prezidentiala.

Moderatoarea Kristen Walker (NBC) a fost mult mai capabila sa controleze intalnirea candidatilor decat a fost Chris Wallace, moderatorul primei dezbateri, care s-a transformat de la inceput intr-o ciorovaiala haotica, lipsita de tinuta.

Joe Biden si-a concentrat atacurile pe subiectele pandemiei, asigurarilor medicale si combaterii schimbarilor climatice.

El l-a acuzat pe Trump de greseli care au dus la marele numar de imbolnaviri si decese prin COVID, fara sa explice limpede ce masuri diferite ar fi luat echipa lui pentru o mai buna protectie a populatiei.

De asemenea, el l-a numit din nou rasist pe Trump, care - in opinia lui - "ar fi turnat gaz peste fiecare caz de rasism". Neadmitand acuzatiile, presedintele a spus ca el "este cel mai putin rasist om din intreaga sala".

Biden a explicat ca principala directie in domeniul asigurarilor medicale va fi extinderea Obamacare prin "optiunea publica" (adica interventia guvernului, care sa devina un factor activ de competitie cu asigurarile private). Acesta este echivalentul unei nationalizari a industriei medicale si a anexelor ei.

In domeniul economic, Trump l-a obligat pe Biden sa repete o afirmatie facute in mai multe randuri, acea ca "era industriei bazate pe petrol a trecut" si ca "vom inlocui economia prezenta cu economia verde", facand aluzie la mega planul utopic Green New Deal, elaborat de liderii stangisti ai partidului democrat.

"Amititi-va asta in ziua alegerilor!" a fost indemnul lui Trump pentru populatia din statele Texas, Pennsylvania, Virginia de Vest si Ohio, unde industria extractiva joaca un rol major in economie.

Oarecum neasteptata a fost includerea de catre moderatoare a subiectului legat de suspiciunile de coruptie a familiei Biden. Recent, s-au descoperit pe computerul lui Hunter, fiul fostului vicepresedinte, mesaje incriminatoare, care vorbesc despre contacte directe intre Joe Biden si oamenii de afaceri din Ucraina si China, inclusiv mentiunea ca 10% din sumele primite trebuie sa fie date "omului cel mare".

"Are you the big man, Joe?" s-a adresat Trump lui adversarului sau.

Trump s-a adresat direct lui Biden cu acuzatia de a fi luat bani de la guverne straine si a exprimat parerea ca aceasta este un delict de securitate nationala.

Acuzatiile de coruptie ale familiei Biden s-au inmultit si au aparut noi documente si declaratii de martori, ca cele ale lui Tony Bubulinski, fost colaborator al lui Hunter Biden, care a pus la dispozitia senatului documente si materiale de computer.

Cu doua zile in urma, Mark Meadows, seful echipei prezidentiale de la Casa Alba, a declarat presei ca foarte curand vom afla detalii despre afacerile ilegale ale familiei Biden in Romania.

Bidenii mai sunt acuzati de a fi obtinut sume mari de bani de la cercuri de afaceri din China si Kazahstan, folosind influenta lor politica.

Noi actiuni ale FBI, care a programat interogatorii incepand de maine, vor aduce detalii despre candidatul Biden, desi - din cauza timpului foarte scurt pana la alegeri - este putin probabil ca acestea sa schimbe ceva din rezultatele finale.

Intre statele americane exista, ca si inainte, state decise pentru unul dintre candidati, cum ar fi California, New York pentru Biden si Missouri, Virginia de Vest, Kansas si Louisiana pentru republicani.

Dar in cele mai multe state "indecise" diferentele au scazut ajungand in limita erorilor statistice (+/- 3-4%). Astfel avantajul lui Biden a scazut la 1,5% in Florida (dupa Rassmussen Trump conduce cu 4% in Florida) si presedintele conduce acum in sondajele din Arizona (+1), Carolina de Nord (+1) si Ohio (+ 0,6).

Dinamica schimbarii sondajelor este in favoarea lui Trump, dar s-ar putea ca aceste schimbari sa se petreaca prea tarziu, intr-o faza in care rezultatele alegerilor sunt deja decise in mintea alegatorilor "fara dubii".

Care continua sa se prezinte la vot in numar foarte mare.

Articol publicat si pe Marginaliaetc.ro

MARTIN S. MARTIN (numele oficial, incepand din 1990, al lui Martin Stefan Constantinescu) s-a nascut la 28 septembrie 1942 la Bucuresti. A fost unul dintre cei mai talentati chirurgi pe care i-a avut Clinica de chirurgie cardiovasculara de la Spitalul Fundeni. A facut parte din seria chirurgilor de aur ai acestui spital, compusa din Dan Setlacec, Eugen Proca, Mihai Stancescu, Ion Socoteanu, Gheorghe Olanescu, Ludovic Ionescu, Mihnea Ionescu etc. In ciuda valorii sale, recunoscuta deopotriva de colegi si de pacienti, Martin a fost exclus din invatamantul universitar. Acest abuz, umilinta cotidiana a vietii din Romania, insatisfactiile materiale si spirituale l-au determinat sa paraseasca definitiv tara in vara lui 1985. A plecat la un congres medical la Atena, unde a cerut azil politic. Dupa cateva luni a ajuns in Statele Unite, unde s-a specializat in cardiologie si a practicat timp de nouasprezece ani cardiologia interventionala in Chattanooga, Tennessee. Alaturi de dr Dora Petrila, a semnat cartea Spitalul Fundeni. Istorie si destine (Humanitas, 2004). Este, de asemenea, autorul cartii America povestita unui prieten din Romania (Humanitas, 2012) si a tradus, in colaborare, volumul autobiografic al dr Marius Barnard (semnat impreuna cu Simon Norval) Momente-cheie dintr-o viata in slujba binelui. Amintirile unui chirurg legendar (Humanitas, 2013).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Reacția președintelui SUA după ce studenți pro palestinieni de la Universitatea Columbia cer ruperea legăturilor financiare cu Israelul

Preşedintele american Joe Biden a afirmat duminicp, 21 aprilie, că antisemitismul "nu-şi are locul" în campusurile universitare, într-un moment în care studenţi propalestinieni de la...

Proces istoric în SUA. Va fi suficient un munte de dovezi pentru a-l condamna pe Trump?

Luni, 22 aprilie, vor avea loc declarații de deschidere în procesul Statul New York vs. Donald J. Trump. Dosarul acuzării pare puternic, dar o condamnare este departe de a fi asigurată, scrie...