Ziare.com

Statele Unite, prima dezbatere - o sansa irosita de amandoi candidatii prezidentiali

de Martin S. Martin, doctor in cardiologie
Joi, 01 Octombrie 2020, ora 11:42

   

Statele Unite, prima dezbatere - o sansa irosita de amandoi candidatii prezidentiali
Martin S. Martin
Motto: Exista, fara indoiala, tineri cu judecata si batrani fara minte; caci nu timpul ne invata sa gandim... Democrit (circa 460-370 i.e.n)

Citeste toate textele scrise de Martin S. Martin pentru Ziare.com

Dezbaterile televizate ale candidatilor prezidentiali au inceput in anul 1960, prin confruntarea in direct a lui JFK cu Richard Nixon, urmare careia popularitatea lui Kennedy a crescut rapid.

Atunci s-a vazut, pentru prima data, ce rol major poate juca televiziunea in campaniile politice si cum poate ea scoate in evidenta trasaturi importante ale candidatilor: adresarea directa facuta intregii natiuni, prezenta de spirit, umorul, fizicul, telegenicitatea, promptitudinea replicilor, puterea de comunicare cu publicul, talentul de a inspira, selectia faptelor si a cifrelor etc.

Mai tarziu, televiziunea politica a demonstrat si o neiertatoare putere de a sublinia defectele.

Intrerupte pentru cativa ani, dezbaterile prezidentiale televizate au fost reluate din 1974 si au dus la o traditie a formatului: 2-3 dezbateri pentru candidatii prezidentiali si una pentru cei care candideaza la postul de vicepresedinte.

De cea mai mare importanta este prima dezbatere, care are un puternic impact asupra unui enorm numar de votanti.

Multi au declarat ca au luat decizia in favoarea unuia sau altuia dintre candidati in urma primei dezbateri.

Publicul recrutat de dezbaterile prezidentiale bate cele mai populare showuri, de unde porecla de "superbowl-ul politic" pentru acest format de competitie electorala.

Prima dezbatere Trump - Hillary Clinton din anul 2016 a avut un numar record de spectatori de peste 84 de milioane.

In seara zilei de 29 septembrie, la universitatea Case Western Reserve si Cleveland Clinic din orasul Cleveland, statul Ohio, s-au intalnit pentru prima data democratul Joseph Robinette Biden Jr. (nascut la 20 noiembrie 1942), fost senator pentru 41 de ani, fost vicepresedinte pentru 8 ani si Donald John Trump (nascut la 14 iunie 1946), cel de al 45-lea presedinte al tarii, om de afaceri si miliardar, intrat in politica abia acum 4 ani.

A fost ales modelul de dezbatere cu un singur moderator, Chris Wallace de la FoxNews, care a decis sa fie abordate sase teme: pandemia, situatia economica, alegerile pentru tribunalul suprem, datele personale si profesionale ale celor doi candidati, problemele rasiale asociate cu violentele din orasele americane si corectitudinea alegerilor prezidentiale din acest an.

Dezbaterea a durat peste o ora si jumatate.

Intalnirea s-a terminat fara un castigator, cei doi candidati irosind prilejul de a face afirmatii importante si mai ales de a expune publicului o viziune coerenta despre viitor (de care are mare nevoie).

Ei s-au pierdut in acuzatii, insulte, intreruperi, bombaneli si gesturi de prost gust.

Nici nu a fost o dezbatere, ci doar o ciorovaiala intre doi batrani dezlantuiti, incapabili sa se controleze, obsedati de "punctele" pe care trebuie sa le plaseze si orbiti de dorinta de "a-si distruge adversarul", pe care l-au abordat cu strategie "ti-arat eu tie!".

Marele pierzator al intalnirii, care va ramane in istoria politica a Statelor Unite ca un exemplu de stupiditate, prost gust, lipsa de tinuta si incapacitate de autocontrol, a fost institutia prezidentiala si traditia confruntarilor pentru castigarea ei.

Publicul a inteles ca este contemporan cu o dramatica pierdere de prestigiu a politicienilor si ca spectacolul dezbaterii se conjuga logic cu ultimii ani de anchete, investigatii, acuzatii false, utilizarea frivola a procesului de punere sub acuzatie, presa politica inundata de fake news, politizare a institutiilor statului si partizanat orb, incapabil de judecata si decenta.

Mai multi critici ai moderatorului Chris Wallace il considera vinovat de cele petrecute si il acuza ca a scapat de sub control "dezbaterea".

Dupa mine, criticile sunt gresite.

Nu Chris Wallace a schimbat rostul si tinuta evenimentului, ci cei doi candidati si ideile lor (si a celor care i-au pregatit) despre ce trebuie sa fie competitia politica.

Cu cateva ore inaintea primei dezbateri, sondajele de opinie raportau, in marea majoritate, avansul pe care Joe Biden il mentine de cateva luni.

Datele pe care le vom primi in urmatoarea saptamana ne vor arata care sunt efectele acestei jalnice prestatii, numite dezbatere, de fapt o bezmetica si prost gandita incercare de a castiga puncte prin vorbe, atitudini si afirmatii pe care un politician de tinuta nu ar trebui sa le accepte.

Si care a fost la fel de ne-americana ca si violentele distrugatoare din multe orase.

Cum de n-au inteles strategii celor doi ca, asa cum nu vei castiga aderenti la ideologia pe care vrei sa o impui incendiind case si batand oponentii, tot asa nu poti fi un mare presedinte conducand o campanie electorala bazata pe cearta, insulte si intentii destructive.

Pare sa fi fost uitata afirmatia lui Ronald Reagan: un mare lider nu este mare prin ceea ce poate face el, ci prin capacitatea lui de a stimula natiunea sa faca lucruri mari.


Articol publicat si pe Marginaliaetc.ro

MARTIN S. MARTIN (numele oficial, incepand din 1990, al lui Martin Stefan Constantinescu) s-a nascut la 28 septembrie 1942 la Bucuresti. A fost unul dintre cei mai talentati chirurgi pe care i-a avut Clinica de chirurgie cardiovasculara de la Spitalul Fundeni. A facut parte din seria chirurgilor de aur ai acestui spital, compusa din Dan Setlacec, Eugen Proca, Mihai Stancescu, Ion Socoteanu, Gheorghe Olanescu, Ludovic Ionescu, Mihnea Ionescu etc. In ciuda valorii sale, recunoscuta deopotriva de colegi si de pacienti, Martin a fost exclus din invatamantul universitar. Acest abuz, umilinta cotidiana a vietii din Romania, insatisfactiile materiale si spirituale l-au determinat sa paraseasca definitiv tara in vara lui 1985. A plecat la un congres medical la Atena, unde a cerut azil politic. Dupa cateva luni a ajuns in Statele Unite, unde s-a specializat in cardiologie si a practicat timp de nouasprezece ani cardiologia interventionala in Chattanooga, Tennessee. Alaturi de dr Dora Petrila, a semnat cartea Spitalul Fundeni. Istorie si destine (Humanitas, 2004). Este, de asemenea, autorul cartii America povestita unui prieten din Romania (Humanitas, 2012) si a tradus, in colaborare, volumul autobiografic al dr Marius Barnard (semnat impreuna cu Simon Norval) Momente-cheie dintr-o viata in slujba binelui. Amintirile unui chirurg legendar (Humanitas, 2013).


Despre ce vrei sa scriem?
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2523 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor