Uniunea Europeana planuieste o schimbare majora a cartierului european din Bruxelles, planurile ambitioase ale arhitectului francez Christian de Portzamparc propunandu-si sa transforme aceasta zona dintr-un ghetou administrativ din beton intr-un stralucitor 'oras deschis catre cer'.
Usile se deschid, iar angajatii incep sa curga din masiva cladire Justus Lipsius, care este sediul Consiliului UE. Toti sunt imbracati la costum, barbatii poarta cravate si sacouri din par de camila, iar femeile, tocuri inalte - este sfarsitul unei zi de lucru in Cartierul European din Bruxelles.
Si vizavi, din cladirea mamut de 13 etaje unde a Comisiei Europene angajatii ies si se indreapta in graba spre statiile de autobuz sau dispar la metrou.
Trotuarele sunt pline de noroi, din cauza lucrarilor de constructie care nu se mai termina. In sensul giratoriu Robert Schuman din fata cladirii traficul este foarte aglomerat, iar soferii exasperati claxoneaza in continuu. Noroi si zgomot sunt cuvintele ce caracterizeaza in aceste zile inima Europei.
Bulevardul cu patru benzi Rue de la Loi (Strada Legii) se intinde direct spre centrul Bruxellesului, scaldat in rosul stopurilor nenumaratelor masini care stau bara la bara inghesuite intre cladirile gri de birouri care se intind cat vezi cu ochii.
Pe ambele parti ale bulevardului Rue de la Loi, ca si pe strazile adiacente, aproximativ 30.000 de angajati ai Uniunii Europene ocupa aproape doua milioane de metri patrati de birouri si spatii pentru conferinte.
Restul spatiilor sunt ocupate de diplomati, ziaristi si lobbyisti din intreaga lume. Cartierul European este cat se poate de functional, dar ii lipseste cu desavarsire estetica, scrie Der Spiegel.
In plus, an de an, el musca treptat din zona veche a orasului. Strada dupa strada, micutele cladiri care adapostesc locuinte sunt daramate pentru a face loc imobilelor imense din beton, otel si sticla. Inauntru, din ce in ce mai multe spatii de birouri sunt umplute cu mobilier de birou, computere si personal international.
Nemultumirea pe care Siim Kallas o aude cel mai des este aceea ca centrul UE este un groaznic ghetou administrativ. Insa politicianul eston, care este vicepresedinte al Comisiei Europene, responsabil cu probleme administrative, audit si antifrauda, poate rasufla usurat acum - intregul cartier va face obiectul unor modificari majore. Kallas vorbeste despre 'mari ambitii pentru capitala Europei'.
Mai frumos, mai inalt si mai usor
Sarcina i-a fost incredintata lui Christian de Portzamparc, un arhitect francez celebru in toata lumea. El a proiectat Cite de la Musique din Paris si luxosul si excentricul turn de sticla Moet Hennessy-Louis Vuitton din New York. Acum, dupa ce a castigat concursul pentru dezvoltarea urbanistica a Cartierului European,el doreste sa 'deschida' 'lungul si tristul coridor' al bulevardului Rue de la Loi.
Portzamparc este convins ca arhitectura poate 'schimba lumea in mai bine' si doreste sa-i ajute pe oameni sa se simta mai confortabil in mediul unde traiesc.
Arhitectul, al carui stil nonsalant si neglijent il fac sa para ca are mult mai putin de 64 de ani, nu construieste numai cladiri. El proiecteaza 'concepte de spatiu, forma si vid' - care se regasesc in planurile sale pentru Cartierul European. Portzamparc vrea sa faca totul mai frumos, mai inalt si mai usor.
Are planuri pentru un 'district ecologic' alcatuit dintr-o 'varietate de cladiri rezidentiale si spatii culturale, precum si cu spatii de recreere', spun antreprenorii municipali, privati si europeni care se vor implica in realizarea proiectului.
Viitoarea Rue de la Loi a lui Portzamparc este o lume noua, cu benzi pentru biciclete si masuri pentru reducerea traficului. In mijloc, tramvaie albe vor aluneca pe o fasie de matase verde.
Trotuarele largi se vor bucura de umbra facuta de arbustii mici, iar trecatorii vor admira plantele verzi si plantele verzi. Cladirile vor fi inalte si vor avea fatade atragatoare. Ele 'deschid orasul catre cer', spune Portzamparc. Iar noua cladire uriasa pe care vrea sa o aseze in acest basm al Comisiei Europene va radia intr-o asemenea masura incat va fi capabila 'sa vorbeasca Europei si lumii intregi', promite arhitectul.
Spatii noi pentru birocratia celor 27
Ceea ce se spune numai cu jumatate de gura este faptul ca proiectul are ca obiectiv si crearea de spatii suplimentare pentru birocratia Celor 27. O birocratie care isi stabileste zilnic noi sarcini si care, evident, are nevoie de mai multe birouri, sali de conferinte, facilitati si cafenele.
Proiectul prevede construirea pe Rue de la Loi a inca 240.000 de metri patrati de spatii pentru birocratii Comisiei. Aceasta inseamna 10.000 de birouri, fiecare cu o suprafata putin mai mica de cinci metri pe cinci. In plus, vor fi construite si 40.000 de metri patrati de spatii comerciale si 110.000 de metri patrati de apartamente.
Ideea este ca administratorii Uniunii Europene sa ramana in lumea lor de basm si dupa ce isi termina ziua de lucru. Sa poata face cumparaturi, bea o bere si chiar merge acasa sa se culce fara sa paraseasca zona Cartierului European.
In plus, Comisia Europeana are in vedere un alt proiect de constructie de mari dimensiuni. Acesta urmeaza a fi ridicat la o distanta de patru kilometri, in spatele zonei limitrofe a Atomium-ului, devenit simbol al Bruxellesului la Targul Mondial din 1958. Se intentioneaza construirea aici a unui centru de conferinte care sa poata adaposti 3.500 de vizitatori, impreuna cu un gigant centru comercial, precum si cea mai mare parcare din Belgia.
Noua locatie va avea totodata inca 300.000 de metri patrati de spatii pentru birouri - echivaland cu dimensiunea a 40 de terenuri de fotbal - pusi la dispozitia Comisiei Europene.
Estimari inexistente
Aceste noi constructii vor costa sute de milioane de euro, poate chiar miliarde. In aceasta faza preliminara a proiectului, nu exista o cifra exacta si nici macar una estimata. Fondurile necesare vor fi adaugate in buget ulterior, putin cate putin.
Pana atunci, visul de astazi va fi devenit de mult o decizie din trecut si, datorita propriei forte interioare, va prevala in fata tuturor criticilor si scepticilor. Deocamdata numai cativa membri ai Parlamentului European au ridicat obiectii fata de visul grandorii din Bruxelles.
Ceea ce nu trebuie sa ne mire. Pana la urma, toti planificatorii si creatorii din Comisie, Consiliu si Parlament se ghideaza dupa un principiu verificat conform caruia 'mai multe birouri insemna o Uniune Europeana mai mare'.