Ziare.com

Alegeri prezidentiale in Polonia - europenism vs suveranism

de Alexandru Gabor, publicist, expert in politici publice
Duminica, 28 Iunie 2020, ora 08:54

   

Alegeri prezidentiale in Polonia - europenism vs suveranism
Alexandru Gabor
Duminica polonezii sunt chemati din nou la urne pentru alegerile prezidentiale. Se anunta o cursa stransa, cu un impact simbolic major pentru politica nationala si europeana - estimarile recente arata o egalitate de 50% - 50% pentru al doilea tur intre primii clasati. Ei trebuie sa decida daca favoritul in sondaje, euroscepticul-conservator Andrzey Duda (partidul PiS, Lege si Justitie), ramane sau nu in cea mai importanta functie din stat.

Citeste toate textele scrise de Alexandru Gabor pentru Ziare.com

Principalul candidat de opozitie este primarul liberal al Varsoviei, Rafal Trzaskowski, intrat pe ultima suta de metri in locul lui Malgorzata Kidawa-Blonska, de la Platforma Civica. Programate initial in luna mai, planul era, in contextul epidemiei de Covid-19, ca procesul electoral sa se desfasoare preponderent prin intermediul postei, starnind temeri legate de corectitudinea alegerilor. Ulterior, alegerile au fost reprogramate datorita scaderii numarului de noi cazuri de infectii.

Andrzey Duda a fost considerat unul dintre cei mai populari presedinti ai Poloniei post-comuniste, cel putin potrivit sondajelor din ultimii ani. Creditat in prezent cu doar 30% de voturi pentru primul tur, candidatul PiS a pierdut puncte electorale importante de la inceputul epidemiei, aflandu-se pe un trend descendent. Desi guvernul PiS a reusit sa controleze cu relativ succes epidemia, doua erori majore de decizii politice au slabit bazinul electoral al PiS si al candidatului Andrzey Duda. Prima a fost o manevra nereusita de a interzice total avorturile in Polonia, o tara cu o legislatie deja restrictiva pe acest subiect, iar a doua, o propunere privind reglementarile de concediere a angajatilor, care a afectat segmentele sociale traditional votante ale PiS.

Partidul PiS se afla la guvernare de doua mandate, succesul sau fiind explicat printr-o serie de politici sociale generoase, dintre care cel mai cunoscut e "500 plus", o masura care ofera familiilor 500 de zloti (125 $) pentru fiecare al doilea copil si familiilor nevoiase cu un singur copil. Politicile sociale centrate pe familie sunt dublate de retorica "valorilor familiei" ca tema majora de campanie, o strategie pe care PiS a folosit-o cu succes si in trecut. O declaratie a lui Andrzey Duda a facut inconjurul presei globale - "interdictia propagarii ideologiei LGBT in institutiile publice", insa nu e prima data cand afirmatiile contondente ale PiS intra in sub reflectorul mass mediei. Alti membri ai PiS, mai putin semnificativi, au continuat campania impotriva comunitatii LGBTQ, folosind termeni vitriolanti. Polonia trece ca o tara profund conservatoare social, cel putin in mediul rural si urbanul mic. Totodata, in clasamentul ILGA-Europe al drepturilor comunitatii LGBT, ea ocupa ultimul loc din Europa, pozitiile sale fiind criticate deseori de Uniunea Europeana si alte organisme internationale.

Principalul contracandidat al opozitiei, Rafal Trzaskowski, a semnat in februarie 2019 Carta LGBT+ si trece drept un model vestic de politician plasat in centru-dreapta, pro-european si liberal. Carta mentionata ofera un set de masuri antidiscriminare si sprijina educatia sexuala in scolile din Varsovia. Sub sloganul ales "Ajunge!", Rafal Trzaskowski isi deruleaza campania mai ales in orasele mici si medii pentru a se apropia de electoralul conservator si de stanga. Desi pozitiile sale sunt, in general, progresiste, unii observatori au remarcat ca a evitat subiectele divizive cultural si pune accentul pe investii si proiecte de dezvoltare.

Ceilalti candidati nu s-au bucurat de prea multa atentie din partea mass-mediei. Din partea stangii, Alianta Lewica, candideaza Robert Biedron, progresist, pro-european, homosexual asumat si militant al drepturilor comunitatii LGBTQ, fost primar al orasului Slupsk. Desi in sondaje are sub 5%, este criticat, de unii observatori, pentru divizarea votului impotriva candidatului PiS. Surpriza de pe locul trei este candidatul independent Szymon Holownia, prezentator mass media si cotat cu 11% in sondaje. O voce importanta a catolicismului in Polonia, Szymon Holownia pare candidatul anti-sistem. Apetitul electoratului polonez pentru actori anti-sistem s-a manifestat si la alegerile precedente prezidentiale, cand Pawel Kukiz, un muzician punk-rock a luat 21% din voturi neavand absolut niciun program politic. Una din prioritatile programului lui Szymon Holownia este "restaurarea statului de drept" si, evident, critica priveste actiunile PiS din ultimii doi ani, ce au determinat o relatie incordata intre EU si Polonia pe subiectul independentei justitiei.

Extrema-dreapta euro-sceptica e prezenta prin candidatura lui Krzysztof Bosak, cu 7% intentie de vot, din partea Confederatiei Libertate si Independenta. Ultimul candidat care nu poate fi neglijat este sprijinit de Coalitia Poloneza, o formatiune centrista si crestin-democrata, care il sprijina pe Wladyslaw Kosiniak-Kamysz in competitia prezidentiala. Cele 5 procente de care se bucura in sondaje vor merge in turul 2 catre candidatul Platformei Civice, avand in vedere ca au fost aliati la guvernare inainte de preluarea puteriide catre PiS.

Polonia, la fel ca Romania, are un sistem semiprezidential, respectiv un regim cu presedinte ales direct de catre popor pentru un mandat de 5 ani, insa care nu este si centrul puterii executive. Miza majora in Polonia nu tine doar de atributiile de securitate, ci si de dreptul de veto prevazut de Constitutia poloneza. Daca Partidul Lege si Justitie (Pis) castiga presedintia, programul sau conservator-social va fi pus in aplicare fara piedici majore. In mod cert nimeni nu va avea peste 50% din voturi pentru ca alegerile sa se incheie din primul tur, astfel ca vom asista la o doua infruntare programata pe 12 iulie. Miza primului tur este insa extrem de importanta ca test preliminar pentru ceea ce numim valori europene.

Despre ce vrei sa scriem?
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre Polonia alegeri
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 1977 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor