Alegerile americane si controversa serviciului postal

Sunt trei feluri de a vota in Statele Unite: votul la urne in ziua alegerilor, votul la urne in zilele de alegeri anticipate si votul prin posta al absentilor sau celor care nu se pot prezenta la vot.

Primele doua modalitati sunt sub controlul echipelor de la centrele de votare (oficiali, observatori), pot centraliza datele cu usurinta si pot comunica rezultatele aproape instantaneu. Asa devine posibila cunoasterea rezultatelor in noaptea alegerilor, chiar inainte ca ultimii votanti sa depuna buletinele.

Votul prin posta, al celor care nu pot fi prezenti, la data alegerilor, la centrele de votare din zona unde locuiesc, a fost traditional folosit pentru a face posibil votul militarilor americani cantonati in diferite tari, al personalului diplomatic, al angajatilor intreprinderilor care lucreaza in strainatate, al studentilor la universitati straine, al expats-ilor, etc.

Votul prin corespondenta a fost inventat la alegerile din anul 1864, cand Statele Unite erau inca in timpul razboiului civil.

Se spune ca sistemul, oficial destinat militarilor si populatiei dispersate, ar fi fost imaginat de politicienii democrati din sud, ca sa permita fraudarea buletinelor, cu scopul de a-l impiedica pe Abraham Lincoln sa castige al doilea mandat.

Aceasta actiune ar fi fost pusa la cale de un vast complot democrat anti-Lincoln, care insa nu a reusit sa blocheze realegerea presedintelui.

Acelasi grup de complotisti a organizat asasinarea lui Lincoln, cateva luni dupa alegeri.

Ca sa votezi prin posta trebuie sa ceri si sa ti se trimita buletinul de vot prin corespondenta.

In unele state este obligatoriu sa comunici un motiv intemeiat pentru a ti se trimite buletinul electoral, in timp ce in alte state nu se cere nici o dovada. Intre motivele acceptate sunt absenta din localitate, lucru in schimburi care nu permit prezentarea la vot, boala sau invaliditatea, motive religioase, etc.

Dar votul prin posta este legal in toate statele americane.

Cele mai multe state, dar nu toate, au vot anticipat.

De cativa ani s-a inregistrat o scadere a numarului de votanti din ziua alegerilor si a crescut numarul celor care voteaza in saptamanile premergatoare, sau prin corespondenta.

La alegerile din 2016, 23,6% dintre alegatori au votat prin corespondenta si 17,2% in zilele de dinaintea datei oficiale de alegeri. In anul 2004, cifrele au fost respectiv de numai 12,1% si 8,4%.

In conditiile pandemiei COVID19, cum era si de asteptat, au fost exprimate multe opinii despre nevoia de a schimba modalitatea de vot si unii au cerut sa fie organizat votul exclusiv prin corespondenta.

Altii, mai moderati, au sugerat masuri care sa permita o crestere a numarului de votanti prin posta, fara sa se desfiinteze centrele de votare.

Autoritatile medicale din comitetul national de combatere a epidemiei au afirmat ca, respectand regulile de distantare si facand purtarea mastii faciale obligatorie, votul la urne nu este mai riscant decat este mersul la cumparaturi sau folosirea mijloacelor de transport in comun.

In nici un caz nu este mai periculos decat participarea la manifestatii.

Toate acestea nu au impiedicat sa se nasca o mare controversa care opune factiunile politice pro si contra generalizarii votului prin corespondenta.

Presedintele Trump afirma ca votul generalizat prin posta ridica probleme tehnice de nerezolvat si face ca alegerile sa poata fi fraudate cu usurinta. Parerea lui este sustinuta de specialisti care afirma ca pe parcursul buletinelor de la votanti la oficiile postale, traseu pe care il numesc "poros", este posibila adaugarea de colete cu buletine false, sau sustragerea celor corect depuse.

Si volumul mare al buletinelor sosite prin posta ridica probleme de transport, predare si prelucrare, mai ales daca majoritatea alegatorilor vor pune la posta buletinele in ultimele zile.

Politicienii democrati contesta afirmatiile presedintelui, argumenteaza ca nu exista dovezi de fraudare a votului prin posta (de fapt exista si au fost publicate in mai multe state) si il acuza pe Trump ca vrea sa impiedice votul populatiei.

Posta americana are un volum urias de munca. Ea a livrat in anul 2018 mai mult de 140 de miliarde de scrisori si 6 miliarde de colete, ajunse cu bine la peste 158 de milioane de adrese.

Directorul general al serviciilor postale, Louis De Joy, a asigurat congresul, care l-a audiat, ca serviciile postale vor face fata unui volum mare de buletine de vot si ca poate garanta securitatea lor.

Insa nimeni nu poate garanta integritatea circuitului pre-posta.

In unele state, guvernatorii democrati au decis deja sa trimita buletine de vot tuturor celor inscrisi pe listele electorale.

Un mare numar din ele s-au intors necompletate in doar cateva zile, pentru un motiv simplu, usor previzibil: multi alegatori si-au schimbat adresele in ultimii doi ani si noile adrese nu au fost inscrise in evidenta circumscriptiilor electorale.

La data de 22 august 2020, populatia Statelor Unite a fost de 321.277.530 de locuitori.

Previziunile electorale arata ca in acest an va fi un record al numarului de alegatori, asteptat sa depaseasca 180 de milioane.

Fenomenul a fost deja numit "un tsunami electoral", care va depasi cu mult numarul celor care au votat in 2016 (139 de milioane, care reprezentau 55,7% din populatia de varsta legala).

La astfel de cifre, cu toate asigurarile directorului postei, este posibil ca serviciile postale americane sa fie sufocate de volumul foarte mare de scrisori, care ar trebui prelucrate in termen scurt.

Rezultatul alegerilor ar putea fi mult intarziat si - daca intervin si erori - modificat.

Marc Thiessen (Washington Post/Opinions) crede ca cel mai mare risc al votului masiv prin posta nu este fraudarea, cat anularea multor buletine din diferite cauze.

In anul 2008, o echipa a celebrei institutii Massachussetts Institute of Technology a analizat alegerile prezidentiale prin corespondenta. Cercetatorii au gasit ca 3,9 milioane de alegatori au solicitat buletine de vot prin posta, dar nu le-au primit.

Alte 2,9 de milioane de buletine au fost trimise de alegatori, dar nu au ajuns la comisiile elctorale.

Comsiile de vot au anulat 800.000 de buletine fiindca erau datate dupa ziua alegerilor, erau incorect completate sau nu erau semnate.

In astfel de conditii apare clar ca greselile de vot prin posta pot influenta rezultatele finale ale alegerilor, chiar atunci cand nu exista frauda.

Cele mai frecvente fraude de vot, pedepsibile ca delicte penale, sunt: votul celor care nu au dreptul legal de a vota, substituirea identitatii, votul multiplu sau repetat, cumpararea de voturi, impiedicarea votului, alterarea deliberata a calcularii voturilor, asistenta ilegala la centrele de votare si sustragerea sau adaugarea de buletine de vot.

Pana in prezent, desi s-au identificat multiple atacuri digitale asupra centrelor de votare, unele chiar organizate de grupe din state straine, nu s-a pus in evidenta un atac cibernetic prin care a fost alterata numaratoarea de voturi.

O solutie in acest an ar putea fi extinderea perioadei de vot anticipat, perioada in care cele mai multe sectii de vot sa fie deschise si functionale.

Asta ar permite ca volumul de alegatori din fiecare zi, inclusiv cel din ziua alegerilor oficiale, sa fie mai mic si sa reduca sansele de contaminare ale alegatorilor si oficialilor.

Totodata, fiind facute la sectiile de vot, sub supravegherea personalului calificat, alegerile ar genera un numar mic de voturi incorecte, frauduloase sau eronate.

Pana la o decizie finala si problema votului indirect ramane in suspensie, ca si alte aspecte ale acestui foarte neobisnuit ciclu electoral: cum se vor desfasura dezbaterile deja acceptate de cele doua campanii (trei prezidentiale si una a candidatilor pentru postul de vicepresedinte), cum vor avea loc alegerile in orasele unde violentele continua, sau cum pot fi prevenite atacurile directe ale echipelor de protestatari violenti asupra alegatorilor si sectiilor de votare.

Fiindca daca a fost posibila incendierea sectiilor de politie si a tribunalelor federale (Portland Oregon, Minneapolis Minnesota), sau blocarea centrului unui mare oras (Seattle), ce va impiedica blocarea, atacurile si incendierea sectiilor electorale, sau intimidarea pe scara larga a votantilor?

Acest text a fost publicat si pe Marginaliaetc.ro

MARTIN S. MARTIN (numele oficial, incepand din 1990, al lui Martin Stefan Constantinescu) s-a nascut la 28 septembrie 1942 la Bucuresti. A fost unul dintre cei mai talentati chirurgi pe care i-a avut Clinica de chirurgie cardiovasculara de la Spitalul Fundeni. A facut parte din seria chirurgilor de aur ai acestui spital, compusa din Dan Setlacec, Eugen Proca, Mihai Stancescu, Ion Socoteanu, Gheorghe Olanescu, Ludovic Ionescu, Mihnea Ionescu etc. In ciuda valorii sale, recunoscuta deopotriva de colegi si de pacienti, Martin a fost exclus din invatamantul universitar. Acest abuz, umilinta cotidiana a vietii din Romania, insatisfactiile materiale si spirituale l-au determinat sa paraseasca definitiv tara in vara lui 1985. A plecat la un congres medical la Atena, unde a cerut azil politic. Dupa cateva luni a ajuns in Statele Unite, unde s-a specializat in cardiologie si a practicat timp de nouasprezece ani cardiologia interventionala in Chattanooga, Tennessee. Alaturi de dr Dora Petrila, a semnat cartea Spitalul Fundeni. Istorie si destine (Humanitas, 2004). Este, de asemenea, autorul cartii America povestita unui prieten din Romania (Humanitas, 2012) si a tradus, in colaborare, volumul autobiografic al dr Marius Barnard (semnat impreuna cu Simon Norval) Momente-cheie dintr-o viata in slujba binelui. Amintirile unui chirurg legendar (Humanitas, 2013).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Universitățile de top din SUA se luptă să țină în frâu protestele faţă de războiul din Gaza

Protestele faţă de războiul din Gaza s-au extins de la Columbia şi Yale la alte universităţi, în timp ce oficialii se străduiesc să disperseze o mişcare de protest în plină expansiune,...

Salvare miraculoasă pe autostradă: Un american a fost scos din mașina sa cuprinsă de flăcări VIDEO

Un bărbat de 70 de ani din SUA a intrat în coliziune cu un stâlp de iluminat pe o autostradă din Minnesota. Imediat după impact, bărbatul s-a trezit că nu mai poate ieși din mașina...