ANALIZA. Frankfurter Allgemeine Zeitung: Gender Pay Gap - de ce femeile au asteptari salariale mai mici?

Un articol publicat de Patrick Bernau pe blogul ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung trateaza problema asteptarilor salariale ale femeilor, care ar fi mai mici, precum si cauzele acesteia, precum si de ce candideaza mai rar pentru pozitii de conducere.

Asteptarile salariale ale femeilor sunt mai mici decat cele ale barbatilor. Celebrul Gender Gap incepe deja de la nivelul dorintelor. Ce se intampla aici?

Femeile castiga mai putini bani in Germania decat barbatii. Cu aceasta propozitie sunt toti de acord. Dar imediat incepe controversa: cu cat mai putin castiga? Si din ce motive? Un nou studiu clarifica acest lucru: este vorba despre faptul ca multe femei au alte prioritati - si nu doar femeile din generatiile mai in varsta, ci si femeile tinere care nici macar nu au inceput sa studieze.

Anii trecuti s-a dovedit: salariile femeilor si ale barbatilor nu difera prea mult la inceputul vietii profesionale - pana cand apar copiii. In nici o alta tara nu pierd mamele mai mult din castigul lor anterior precum in Germania. Aproape fiecare a doua femeie angajata in Germania lucreaza part-time. Barbatii, din contra, mai degraba isi cresc venitul odata cu venirea copiilor[i].

Ca atare, diferenta de venit (Gender Pay Gap) dintre barbati si femei este chiar mica atata timp cat ei au inca 30 de ani. Abia ulterior aceasta se mareste in mod clar.

Intregul Gender Pay Gap ajustat insumeaza doua procente

Per ansamblu, femeile castiga pe ora cu circa 20 % mai putin decat barbatii - acest procent este indicat de catre Statistische Bundesamt (Biroul Federal de Statistica) ca "Gender Pay Gap neajustat". Daca biroul compara barbatii si femeile de aceeasi varsta si cu o munca similara, atunci femeile castiga cu 7 % mai putin. Totusi chiar si aceasta este numai o parte a explicatiei, caci statistica nu face referire la concediul parental. Aceasta compara barbati cu zece ani de experienta cu femei care au patru ani de experienta profesionala la activ si sase ani de concediu maternal. Daca economistii inlatura aceasta deficienta[ii], rezulta un decalaj salarial de 2%.

In conditii cu totul similare, femeile si barbatii castiga deci chiar asemanator. Totusi, aceasta nu este intreaga dezbatere. Tot mai des se atentia se concentreaza asupra faptului ca femeile nu ajung in pozitii de conducere. Din 190 de lideri ai intreprinzatorilor Dax, doar 27 sunt femei. Multi headhunteri si chiar femei in pozitii de conducere raporteaza ca femeile tinere, dupa nastere, incep sa se intereseze mai mult de familie decat de progresul carierei lor profesionale.

Banca Europeana Centrala a evaluat acest lucru anul trecut in privinta personalului ei si a concluzionat[iii]: faptul ca au promovat ani de zile atat de putine femei are mai putin legatura cu discriminari in procedura de selectia. Ci este vorba mai degraba de faptul ca foarte putine femei candidau la promovare. Abia cand femeile aveau de doua ori mai multe sanse ca barbatii in procedura de selectie, numarul promovarilor se egaliza.

De ce candideaza femeile mai rar pentru pozitii de conducere?

Cu privire la motivele acestui lucru se discuta mult: are acest lucru legatura cu faptul ca baietii, deja din copilarie au un apetit mai dezvoltat pentru competitie fata de fete? Si este acest lucru mai degraba innascut sau format prin educatie? Sau din cauza ca femeile asuma mai multa raspundere acasa? Duce acest lucru la faptul ca barbatii si femeile considera femeile-sef ca fiind mai putin competente? Pentru toate aceste abordari explicative exista cel putin indicii. O noua cauza a fost, totusi, relevata acum: femeile au din start asteptari salariale mai mici - tocmai pentru ca pentru ele sunt alte lucruri mai importante decat banii.

Un studiu al Institutului German pentru Cercetarea Economiei (Deutschen Institut fur Wirtschaaftforschung)[iv] a aratat in aceasta primavara ca femeile conteaza pe cresteri salariale mai mici decat barbatii. In acest "panel socio-economic" 710 persoane angajate au fost intervievate cu privire la ce salariu estimeaza sa castige in unu, doi sau zece ani. Rezultatul a fost clar: barbatii au asteptari de mariri salariale mai mari decat femeile. Acest lucru este in primul rand valabil pentru tinerii sub 35 de ani, si in special pentru cei din academie: barbatii mizeaza pe o crestere de peste 80% de procente, pe cand femeile mizeaza pe o crestere de doar 40%.

Astfel de expectante pot actiona in mod clar ca o profetie autocreatoare - mai ales cand ele duc la faptul ca femeile se retrag mai frecvent din cursa-carierei decat barbatii. Cel care oricum nu crede intr-un mare succes, renunta mai usor la eforturile care sunt necesare in cursa pentru urmatoarea promovare. Pe de o parte acest lucru este corect. Pe de alta parte, o noua cercetare arata ca implicatia functioneaza si in sens invers: cel care din capul locului nu considera cariera ca fiind cel mai inalt tel in viata, acela va asteapta, in mod corespunzator, si cresteri salariale mai mici.

De ce au femeile asteptari salariale mai mici?

O noua cercetare recent publicata a unei echipe de la Universitatea Stuttgart-Hohenheim care a analizat expectantele salariale ale candidatilor la studiu[v]. La Universitatea Saarland au fost intervievati circa 2000 de viitori studenti cu privire la expectantele lor salariale. In timp ce barbatii asteptau o medie salariala lunara de circa 3600 de euro, femeile estimau un salar viitor de circa 3000 de euro - cu circa 20% mai mic. Din alte informatii din interviu, cercetatorii au primit indicatii cu privire la motivul acestei diferente. Aceasta diferenta se baza in principal pe alegerea domeniului de studiu: femeile candidau cel mai adesea in special pentru stiinte umaniste si pedagogie, unde salariile sunt in mod traditional mai mici. Barbatii candidau mai frecvent pentru matematica, informatica si stiinte economice - si acest lucru nu este deloc nou. Deja acest lucru este responsabil pentru circa o treime din diferenta expectantei salariale. Un rol joaca deasemenea si faptul ca barbatii sunt mai siguri pe salariile lor. Cercetatorii au comparat asteptarile salariale cu nota de la bacalaureat si au determinat ca pana si barbatii cu note mai slabe mizeaza pe salarii mai mari. Acum este posibil ca barbatii sa fie in mod traditional mai siguri pe abilitatile lor decat femeile. Sau se poate ca tinerii abia bacalaureati sa fii observat deja diferentele salariale. Totusi acest lucru nu reprezinta prea mult: o constiinta de pregnanta de sine nu explica mai mult de o zecime din asteptarile salariale.

Femeile iau in considerare mai degraba alti factori decat banii

Cel putin la fel de important a fost un alt factor: candidatii la studiu au fost deasemenea intrebati daca pun pret pe un castig peste medie si daca perspectivele salariale au fost importante in alegerea domeniului de studiu. Si la aceasta intrebare a existat o diferenta masurabila intre barbati si femei. "O explicatie posibila este aceea ca la cautarea locului de munca barbatii si femeile iau in consideratie alte aspecte decat banul" scriu autorii. Aici pot fi gandite mai multe aspecte: timp de munca flexibil, un bun climat organizational, placerea la munca si probabil sentimentul de implinire in a ajuta oameni - si asa mai departe. Sa nu excludem deci faptul ca aceste lucruri joaca deja un rol in alegerea profesiunii.

Iar aici problema devine in general: este in ordine faptul ca femeile au alte preferinte decat barbatii? Daca este in ordine: trebuie atunci sa mai facem ceva? Daca, din contra, trebuie sa egalizam preferintele: cine trebuie sa se schimbe atunci, barbatii sau femeile? Pot intreprinzatorii sa porneasca mai bine de la diferitele preferinte, sau prin aceasta doar se vulnerabilizeaza? Lao astfel de intrebare statisticile nu pot raspunde. Cert e un singur lucru: daca tinerele femei gandesc astfel acum, probabilitatea ca decalajul salarial sa fie inchis in anii ce vin este mica.

Traducerea a fost realizata de Redactia Marginalia. Articolul a fost publicat si pe Marginaliaetc.ro

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...