Butoiul cu pulbere din Balcani. Parlamentul sârbilor din Bosnia a lansat o periculoasă procedură de secesiune

Parlamentul sârbilor bosniaci a lansat vineri un proces controversat de retragere din instituţiile comune pe care le au cu celelalte entități din Bosnia și Herțegovina, în special din cadrul armatei, în ciuda avertismentelor Occidentului cu privire la intenţiile separatiste din această regiune balcanică. Bosnia-Herțegovina a rămasă divizată etnic în urma războiului din 1992-1995 ce a urmat destrămării fostei Iugoslavii, iar acum, la mai bine de 25 ani de la încheierea ostilităților, există temeri că ar putea izbucni un nou conflict din cauza ambițiilor secesioniste ale sârblor bosniaci.

Reunit în oraşul nordic Banja Luka, capitala Republicii Srpska, parlamentul entităţii sârbe bosniace a dat guvernului un termen de şase luni pentru a organiza retragerea din cadrul a trei instituţii centrale ale statului: armata, justiţia şi administraţia fiscală, relatează AFP.

„Bosnia se îndreaptă într-o direcţie asupra căreia nu am convenit prin semnarea Acordului de pace de la Dayton”, a declarat Milorad Dodik, fost președinte al Republicii Srpska, în prezent reprezentantul politic al sârbilor bosniaci în cadrul președinției colegiale a Bosniei și Herțegovina. „Este momentul cuceririi libertăţii pentru Republica Srpska”, a proclamat el.

Acordul de la Dayton a pus capăt, în 1995, unui conflict soldat cu 100.000 de morţi, din care a rezultat împărţirea Bosniei în două entităţi, Republica Srpska şi o entitate croato-musulmană, reunite sub numele de Bosnia și Herțegovina. Acordul de pace a instituit în acelaşi timp o stufoasă structură administrativă menită să prevină pe viitor declanşarea de violenţe interetnice. În anii care au urmat, sub presiunea puterilor occidentale, statul central Bosnia-Herțegovina, cu pârghii slabe, a început să înființeze instituţii comune, armată, justiţie, administraţie fiscală şi servicii de informaţii.

Tot vineri, Milorad Dodik a promis să organizeze un referendum prin care le va cere locuitorilor Republicii Srpska să aprobe acţiunile sale.

Dodik a părut, totuşi, să lase întredeschisă o portiță de negociere. El a spus că termenul de şase luni ar putea fi folosit pentru a discuta despre o posibilă reducere cu 50 la sută a efectivelor forţelor armate comune. Această ipoteză, pe care a pus-o drept condiţie pentru a renunţa la retragerea sârbilor din instituţiile centrale ale statului, are însă şanse foarte mari să fie respinsă de bosniaci, menționează France-Presse

„Această perioadă va arăta dacă Bosnia poate supravieţui. Eu cred că nu poate. Nu are capacitatea internă de a supravieţui”, a afirmat Dodik în faţa parlamentarilor.

Milorad Dodik spune că sunt în total 140 de decizii de transfer de competenţe de la entităţi către guvernul central şi că vrea să ia totul înapoi.

Politicianul în vârstă de 62 de ani insistă că Bosnia Herțegovina, ţara la conducerea căreia participă, a devenit „imposibil” de gestionat. De ani de zile, el ameninţă cu secesiunea, dar în prezent pare hotărât să facă paşi concreţi în această direcţie.

Cândva considerat un moderat și preferat de Occident ca interlocutor, astăzi Milorad Dodik s-a transformat într-un naţionalist susţinut de Rusia. El îi acuză pe occidentali că au slăbit Republica Srpska de-a lungul anilor întărind statul central prin reforme impuse și susține că aceasta a fost un proces dorit de bosniacii musulmani.

După opt ore de dezbateri, deputaţii de la Banja Luka au adoptat vineri textul propus cu 49 de voturi „pentru” şi trei „împotrivă”. Dacă în trecut a reuşit să unească toate forţele politice din Republica Srpska, Milorad Dodik nu a obţinut unanimitatea de această dată, parlamentarii opoziţiei boicotând votul, remarcă AFP.

Pericol de război

„Oricine crede că poate face asta fără război se înşală în mare măsură”, consideră Mirko Sarovic, unul din liderii opoziţiei din Republica Srpska.

„Aceasta înseamnă secesiune fără a o proclama”, comenta Înaltul reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia, germanul Christian Schmidt, într-un raport adresat ONU pe această temă la începutul lunii noiembrie. El avertiza că țara este în pericol iminent de divizare și că există perspective „foarte reale” de întoarcere la conflict.

Consiliul pentru Implementarea Păcii (PIC), care supraveghează respectarea Acordului de la Dayton, a atras atenția în ultimele zile că o retragere unilaterală din instituţiile federale nu este posibilă şi a ameninţat cu consecinţe încălcarea acordului de pace de către oricare dintre părţi. Acest comunicat nu a fost co-semnat însă și de Rusia, care face parte din PIC, alături de puterile occidentale.

Preşedinta Republicii Srpska, Zeljka Cvijanovic, a dat însă asigurări, vineri, că „războiul şi secesiunea nu sunt pe agenda politică” a Republicii Srpska.

Anunţul făcut de Milorad Dodik în septembrie despre crearea unei armate a Republicii Srpska a alarmat Washingtonul, care în ultimele săptămâni a trimis mai mulţi diplomaţi pentru a reitera sprijinul american pentru integritatea teritorială şi instituţiile centrale ale Bosniei şi Herţegovina.

Statele Unite, care au intermediat Acordurile de pace în Bosnia şi Herţegovina (Dayton, 1995), ar putea impune sancţiuni celor care încearcă să se retragă unilateral din instituţiile statului sau să destabilizeze acordul, declara luna trecută secretarul de stat Antony Blinken.

Analiștii avertizează se prefigurează cea mai gravă criză de la sfârșitul războiului bosniac din 1995, în care mii de oameni au fost uciși și au fost comise acte îngrozitoare de epurare etnică. Într-o țară în care diviziunile etnice dintre sârbi, bosniaci și croați au dus la crime de război în istoria recentă, nivelul tensiunilor interetnice îi neliniștește pe observatori, scria CNN într-un comentariu în care se întreaba dacă Occidentul este dispus să facă totul pentru a opri un eventual nou război în Balcani, în condițiile în care se confruntă deja cu mai multe alte crize internaționale.

Alți analiști sunt de părere că ceea ce se întâmplă în Bosnia este un teren propice pentru războiul hibrid pe care Rusia îl poartă cu Occidentul.

Liderul AUR George Simion a devenit tată. Ce mesaj i-a transmis soției

La mai puțin de un an de la căsătorie, liderul Partidului AUR, George Simion, și soția sa, Ilinca, au devenit părinți. Primul copil al cuplului este un băiat, iar tatăl a ținut să-i...

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...