De ce croissantul dictatorilor de la Marea Neagra nu e o gogoasa

Autor: Ovidiu Raetchi , scriitor specializat in Orientul Mijlociu
Vineri, 04 Iunie 2021, ora 16:00
5081 citiri

Atunci cand Traian s-a hotarat sa cucereasca Dacia pentru a securiza linia Dunarii in adancime si pentru a pune mana pe fabulosul aur dacic care, aparent, putea rezolva criza economica din Imperiul Roman, acestuia nu i-a trecut probabil prin cap ca gestul sau se va dovedi decisiv pentru geopolitica Europei doua milenii mai tarziu.

Prin cucerirea romana a Daciei, spatiul occidental a primit o nebanuita si implauzibila sansa de a se prelungi pana la Marea Neagra; daca civilizatia dacilor nu ar fi fost asimilata de romani, astazi am fi fost slavi, pentru ca fondul dacic - atat de laudat de paseisti in ultimii ani - nu avea consistenta necesara (romanizarea aproape imediata o dovedeste) pentru a rezista marii capacitati a slavilor de inglobare culturala. Daca Traian nu ar fi cucerit Dacia - adica daca Romania ar fi devenit un stat slav - toata istoria Estului european si a Levantului ar fi fost scrisa altfel, pentru ca Rusia ar fi obtinut dupa 1700 un culoar panslavist esential in jurul Marii Negre, pana in apropiere de Adrianopol/Edirne, vechea baza a sultanilor - locul de unde Mahomed Cuceritorul a ordonat asediul Constantinopolului (si de unde tarii ar fi facut acelasi lucru, daca le statea in putinta).

Din acest motiv, atunci cand Rusia a avut nevoie de baze in spatiul romanesc, in 1812 sau 1940, ea s-a lovit aici de rezistenta unei culturi diferite, care privea spre Roma, spre Viena sau Londa, nu catre Moscova, fiind nevoita, in consecinta, sa ia teritoriile respective cu forta - motiv pentru care nu va fi iertata istoric de romani. Instinctul cultural romanesc de a tinde catre Vest in ciuda tuturor complicatiilor geografice, in ciuda tuturor ocupatiilor orientale (otomana, tarista, stalinista) face posibila astazi o prezenta solida a NATO si UE - deci a civilizatiei occidentale - la Marea Neagra. Ceea ce inseamna, in fapt, ca inelul tot mai labartat al autoritarismelor care au inceput sa se stranga in jurul Pontului Euxin nu poate fi inchis de Putin, Erdogan si Lukasenko. In loc sa se bucure in tihna de o gogoasa dictatoriala care inlantuie Marea Neagra, cei trei autocrati sunt nevoiti sa se multumeasca cu un croissant care incepe la Minsk si Moscova, se prelungeste in Caucazul instabil si captiv si se termina, in capatul opus, la Istanbul (merita observat aici ca Minskul si Istanbulul, capetele dinspre Vest ale "croissantului autoritarist", sunt si punctele cele mai vulnerabile pentru Putin si Erdogan, fiind tot mai ispitite de forta magnetica a Occidentului).

Ceea ce s-a intamplat in ultimele luni cu disidentii din Rusia, Belarus si Turcia - adica atacarea sau rapirea acestora la vedere, fara pastrarea aparentelor - arata deja un modus operandi. Daca pana acum dictatorii se prefaceau macar, pe cat era posibil, ca n-ar fi dictatori, acum ei vor sa confirme acest lucru in mod raspicat. Putin n-a facut nici macar concesii de forma in cazul lui Navalnii, Lukasenko a deturnat un avion pentru a pune mana pe Protasevici, Erdogan l-a rapit pe nepotul lui Fethullah Gulen dintr-o "tara neprecizata" si a dorit sa comunice asta public. Vorbim deja de un sistem in care fiecare abuz impotriva drepturilor omului comis de un dictator confirma si intareste pozitia celuilalt dictator din proximitatea lui. Una e sa aplici sanctiuni si sa izolezi politic un stat autoritar, alta e sa faci asta cu un intreg bloc euroasiatic.

E suficient sa privesti o singura clipa la harta si sa observi cum, prin puntea oferita de Romania, civilizatia occidentala patrunde in Marea Neagra, adica in "pantecele moale" al dictatorilor, pentru a intelege cat de antipatica e tara noastra pentru acestia. Si, din acest motiv, cat de amenintata. Cu o Ucraina sfasiata, cu o Bulgarie mai degraba neutra (ezitand inca intre sufletul sau slav-ortodox si apartenenta sau la NATO si UE), cu o Ungarie controlata la randul ei de un autocrat, cu o Iugoslavie indecisa privind propria identitate - decuplarea partiala a Romaniei de Bruxelles si Washington (prin destabilizare, discurs conspirationist si eurosceptic, teze despre neutralitate si despre "cheltuieli nejustificate pentru modernizarea Armatei", nationalism si xenofobie) ar insemna ridicarea unui zid impenetrabil intre cultura drepturilor omului din Vest si cultura strivirii opozitiei si a disidentilor din Est.

Din acest motiv, fiecare lupta politica pentru mai multa democratie, libertate si civilizatie pe care romanii au dus-o in ultimii ani - lupta impotriva Ordonantei 13, lupta impotriva lui Dragnea, lupta pentru eliminarea privilegiilor - are, in realitate, o relevanta continentala. Fiecare zi de Romanie normala aici si acum, la portile Orientului, reprezinta o speranta pentru turci, rusi, bielorusi, ucraineni, moldoveni.

Ovidiu Raetchi este un scriitor specializat in Orientul Mijlociu. Doctorand in istorie cu o teza despre procesul de pace dintre Israel si Egipt (1979) si doctorand in stiinte politice cu o cercetare care urmareste evolutia Fratiei Mulsumane din 1928 pana astazi, Raetchi are un master in cultura araba si un altul in civilizatia ebraica. Licentiat in stiinte politice, Raetchi a urmat studii postuniversitare de securitate la Bucuresti si Garmisch-Partenkirchen. A publicat cinci volume de eseuri si istoria civilizatiei: "EsTeistica"; "Din Agora"; "Scurt Tratat despre Iubire"; "Soldatul Putin si Filosoful Dughin: Civilizatia Rusa in Fata unei Noi Erori Imperialiste"; "Avangarda Califatului: O Istorie Intelectuala a Jihadismului". A fost vicepresedinte al Comisiei de Aparare din Camera Deputatilor, deputat de Diaspora si deputat de Bucuresti.



Citeste si:
Războiul de lângă noi. Ce poate face România?
Războiul de lângă noi. Ce poate face România?
România așteaptă Noua Strategie Americană pentru Marea Neagră, privind cu îngrijorare spre Est, unde Rusia amenință Ucraina, inclusiv pentru a convinge NATO cât de periculos ar fi să-și...
Rusia vrea un pact de securitate cu NATO: ”Măsurile unilaterale ilegitime se vor întoarce împotriva celor care le-au iniţiat”
Rusia vrea un pact de securitate cu NATO: ”Măsurile unilaterale ilegitime se vor întoarce împotriva celor care le-au iniţiat”
Moscova va propune NATO, în curând, garanţii de securitate valabile pentru toți semnatarii, a anunțat joi, 2 decembrie, ministrul de Externe, Serghei Lavrov. Acesta a reiterat că...