Ziare.com

Economistul Thomas Sowell despre miturile inegalitatii economice

Duminica, 28 Iunie 2020, ora 17:27

   

Economistul Thomas Sowell despre miturile inegalitatii economice
In noiembrie 2018, Hoover Institution il gazduieste in cadrul emisiunii Uncommon Knowledge pe cunoscutul economist american Thomas Sowell.

Principalele idei ale interviului:

institutiile guvernamentale nu sunt personificarea "vointei colective", ci au interese proprii
gandirea politica se imparte in doua: viziunea constrangatoare si viziunea lipsita de constrangeri
dezvoltarea economica a familiilor afro-americane a inceput in anii '40, nu in anii '60, odata cu Legea drepturilor civile si declansarea "razboiului impotriva saraciei"
din cauza statului asistential si a actiunii afirmative, populatia afro-americana a devenit mult mai putin responsabila si cumsecade decat in perioada cand aceasta era dezavantajata din punct de vedere economic
statul asistential a condus la disolutia familiilor afro-americane


In acest interviu, Sowell combate miturile legate de inegalitatile economice si rasiale. Mai intai, povesteste cum la 16 ani era deosebit de atras de ideile marxiste, insa, spune el, atractia nu provenea din substanta sau dificultatea lor intelectuala, ci din faptul ca, la momentul respectiv, acest tip de explicatie era singura care circula in spatiul public. Teza ca exista o clasa bogata care obtine sume imense de bani furand sau inselandu-i pe cei din clasele mai sarace parea evidenta si naturala. Fiind usor de inteles si conferindu-le oamenilor de rand atat o solutie, o cauza cat si un anumit sentiment de imputernicire, amestecat cu un sentiment de invinovatire si resentiment, ideile marxiste erau foarte populare si raspandite, fapt care poate fi observat chiar si in climatul universitatilor occidentale de astazi. De fapt, Thomas Sowell insusi recunoaste ca a traversat intreaga perioada a studiilor sale, de la licenta la doctorat, crezand in si promovand ideile respective, chiar si dupa ce a participat la seminariile economistului nobelist Milton Friedman.

Sowell povesteste cum si-a schimbat treptat viziunea cu privire la ideile de stanga dupa ce s-a angajat la Departamentul Muncii din Statele Unite ale Americii. Din propria experienta de acolo, si-a dat seama de faptul ca "institutiile guvernamentale nu sunt o personificare a vointei generale [a populatiei]", asa cum afirma Rousseau, "ci au interesele lor proprii". Sowell povesteste cum, in timp ce lucra pentru Departamentul Muncii, se ocupa de analiza salariului minim pe economie in Puerto Rico, unde exista o lipsa semnificativa de locuri de munca. Unul dintre motivele care determina o rata crescuta a somajului era declansarea unor furtuni ce afectau grav populatia care se ocupa de culturile de trestie de zahar. Asadar, se argumenta ca introducerea salariului minim pe economie putea indrepta intr-o anumita masura aceasta situatie nefericita.

Insa Sowell a propus ca un mod mai eficient de a sprijini populatia respectiva era acela de a obtine date aproximative cu privire la intinderea culturilor de zahar dinainte ca acestea sa fie afectate de catastrofele naturale. In acest fel, numarul de angajati necesar pentru strangerea culturilor respective, inainte ca o parte din acestea sa fie distruse, putea fi aproximat, iar cei care ar fi riscat pierderea job-ului din cauza dezastrului ar fi putut sa se orienteze din timp catre un alt job. Desi solutia sa era aplicata la realitatea si la necesitatile populatiei respective, birocratia din Departamentul Muncii nu a depus niciun efort pentru a obtine aceste date care probabil ca existau deja in cadrul Departamentului de Agricultura.

Dimpotriva, rezolvarea sa a fost privita cu suspiciune, deoarece abordari empirice, asemanatoare cu cele ale lui Sowell, care ajuta in mod real oamenii de rand, pot duce la desfiintarea unor intregi departamente publice. De multe ori, angajatii care se ocupa de analiza consecintelor reale ale implementarii salariului minim pe economie pur si simplu falsifica studiile respective pentru ca sa isi poata pastra in continuare carierele. Din experienta sa in administratia publica si din lecturile sale ulterioare, Sowell concluzioneaza ca gandirea economica de stanga tinde sa ignore argumentele empirice, bazandu-se mai degraba pe idei utopice, nesistematice care, in ultima instanta, nu ajuta in mod practic populatia: "Socialismul poate parea o idee minunata. Numai ca aceasta nu da nastere unei realitati la fel de minunate."

Pornind de la aceasta observatie, Sowell face referire la teza principala a cartii sale, A Conflict of Visions: Ideological Origins of Political Struggles, si explica in continuare cum gandirea politica este impartita, de fapt, in doua mari moduri de abordare a realitatii: viziunea constrangatoare si viziunea lipsita de constrangeri.

Cea dintai considera ca "nenorocirile care se petrec in aceasta lume sunt rezultatul optiunilor noastre limitate si imperfecte, care provin din limitarile morale si intelectuale ale naturii umane." Cu alte cuvinte, alegerile noastre sunt limitate de structura si datele realitatii, iar "lucrurile bune nu ni se intampla pur si simplu, pe cand cele rele sunt neaparat din vina cuiva". Incercarea de indreptare a acestor nenorociri se realizeaza prin intermediul unor procese sociale, cum ar fi traditiile morale, familia sau piata libera. Mai mult, conform acestei viziunii, statul nu reprezinta cea mai buna metoda de ameliorare a structurii imperfecte a realitatii din simplul fapt ca reprezentantii politici nu vor reusi niciodata sa reflecte cu adevarat nevoile si deciziile personale pe care fiecare trebuie sa le ia conform datelor din realitatea unica, particulara si imediata.

La antipod se afla viziunea lipsita de constrangeri, care considera ca "problema fundamentala [cu privire la nenorocirile noastre] nu are legatura cu omul si cu natura sa, ci cu institutiile [societatii]". Cu alte cuvinte, civilizatia sau societatea este responsabila pentru pervertirea omului - care este fundamental bun si moral - si pentru inegalitatile dintre oameni. Aceasta viziune este cea imbratisata de ganditorii de stanga, in ciuda faptului ca este clar ca in insasi structura realitatii nu exista nimic care sa ateste posibilitatea ca toti oamenii sa beneficieze de aceleasi sanse in atingerea unor scopuri.

In urmatoarea parte a interviului, Sowell se axeaza pe unele problemele concrete ale societatii, care sunt, spune el, consecinte tipului de abordare in care realitatea este lipsita de constrangeri. Sowell le prezinta asa cum se reflecta in discursul social, masurile economice si deciziile politice de stanga. Una dintre acestea este diferenta de venit dintre afro-americani si americanii albi care a fost uneori descrisa ca o forma de sclavie. Raspunsul lui Sowell la aceasta interpretare este simplu: daca fiecare dintre noi s-ar uita la modul spectaculos in care veniturile afro-americanilor au crescut odata cu aparitia regimului liberal, in comparatie cu perioada sclaviei, ar realiza ca acest mod de a descrie problema este complet distorsionat.

Mai mult, adauga Sowell, perceptia raspandita conform careia dezvoltarea economica in randul populatiei afro-americane s-ar fi declansat in anii '60, odata cu implementarea Legii drepturilor civile din 1964 si a Razboiului impotriva saraciei din acelasi an, nu este sustinuta de dovezile empirice care arata ca aceasta crestere incepuse deja din anii '40, cand nivelul saraciei scazuse de la 87% pana la 47%, pana in 1960. Insa economistul accentueza aici ca, in contextul in care regimul socialist din Venezuela a dus la foametea intregii populatii, iar oamenii inca admira politicieni precum Bernie Sanders, apelul la dovezi empirice si rationale pare a fi inutil.

Datele, spune Sowell, sustin ca Razboiul impotriva saraciei nu a adus beneficii concrete populatiei afro-americane, insa acest tip de program continua sa fie finantat si admirat, chiar si cand rezultatele sunt detrimentale scopului pe care il sustine. De asemenea, faptul ca sclavia a fost un fenomen specific intregii lumi pre-moderne, nu doar Africii, este total ignorat. Asta ar insemna ca o despagubire reala a tuturor celor afectati de aceasta institutie s-ar aplica la o jumatate din populatia lumii, fapt ce ar duce la un colaps al economiei mondiale. In urma despagubirii, chiar urmasii persoanelor care au suferit in trecut ar fi cei mai afectati. Vina colectiva nu ar putea fi, in fapt, niciodata masurata sau limitata, iar asta nu ar duce decat la sacrificarea mai multor generatii viitoare.

Spre final, Sowell argumenteaza ca, din cauza statului asistential si a actiunii afirmative, populatia afro-americana a devenit mult mai putin responsabila si cumsecade decat in perioada cand aceasta era dezavantajata din punct de vedere economic. Datele empirice indica faptul ca atat in Statele Unite ale Americii, cat si in Marea Britanie, tara moderatiei, rata criminalitatii a crescut considerabil dupa anii '60.

In timp ce atitudinea care a stat initial la baza dezvoltarii lor economice a fost una dominata de dorinta de munca, seriozitate si dedicare, statul asistential a demotivat populatia afro-americana de la mentinerea acestei atitudini si a incurajat-o sa se bazeze pe ajutoarele sociale. Mai mult, mentalitatea egalitariana a dus inevitabil si la o perceptie negativa exagerata asupra inegalitatilor si diferentelor sociale/economice, insasi starea psihica si relatiile dintre ei afro-americani si celelalte etnii fiind afectate de o atitudine resentimentara si suspicioasa.

Reusitele celorlalti nu mai produc bucuria si admiratia noastra, ci starnesc invidia si gelozia. Paradoxal, toate masurile guvernamentale luate de catre stat in favoarea afro-americanilor au dus la de-responsabilizarea lor individuala si la preluarea deciziilor lor personale de catre tot felul de structuri impersonale care nici macar nu le reprezentau corect nevoile.

Mai grav, aceste interventii ale statului au dus si la disolutia structurii familiilor afro-americane, acestia fiind platiti pentru a nu mai avea o familie. In 1960, majoritatea persoanelor afro-americane cresteau in familii cu doi parinti, insa odata cu introducerea statului asistential, cele cu un singur parinte au devenit din ce in ce mai raspandite. In ciuda faptului ca, empiric vorbind, alegerile cu privire la stilul de viata influenteaza semnificativ bunastarea afro-americanilor, cuplurile casatorite ducand-o din punct de vedere economic si social mult mai bine, acest tip de abordare locala, personala si morala a problemelor din viata de zi cu zi, prin alte instrumente decat cele guvernmentale, nu pare sa fie deloc incurajat de catre cei care sustin imbunatatirea vietii acestui segment din populatie.

Sowell incheie prin a spune ca ignoranta oamenilor cu idei de stanga ii determina sa nu accepte niciun fel de dovezi, nici macar printre intelectuali, asa cum se intampla si in zilele noastre cu mandatul presedintelui Donald Trump. Desi, din punct de vedere uman, acesta are un caracter discutabil, rezultatele sale economice remarcabile ajuta populatia afectata de saracie intr-un mod clar, care nu se ascunde in spatele unei gandiri utopice, nefondate, bazate pe sloganuri si intentii bune.





Thomas Sowell, scurta biografie:

Dupa ce a obtinut o licenta la Harvard, un master la Universitatea Columbia si un doctorat in economie la Universitatea din Chicago, Sowell a fost profesor la cateva dintre cele mai prestigioase universitati din lume, cum ar Universitatea Cornell, Universitatea din California si cea din Los Angeles. Autor a peste 30 de carti, printre cele mai cunoscute titluri ale sale se numara A Conflict of Visions: Ideological Origins of Political Struggles, publicata pentru prima data in 1987, Affirmative Action Around the World: An Empirical Study, aparuta in 2004 si Intellectuals and Society, publicata in 2010.

Articolul a fost publicat si pe marginaliaetc.ro
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre economie inegalitati
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 1450 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor