New York Times: Sunt periculoase protestele? Opinia expertilor difera in functie de cine protesteaza

Expertii in domeniul sanatatii publice au acuzat protestele anti-carantina ca sunt adunari sociale periculoase in timp de pandemie. Aceiasi experti sunt acum mult mai putin dispusi sa faca acelasi lucru in legatura cu protestele anti-rasism din ultimele saptamani, se arata intr-un material publicat de New York Times.

Pe masura ce pandemia a cuprins tot globul, majoritatea epidemiologilor au emis sfaturi clare pentru combaterea ei: fara elevi in sali de clasa, fara slujbe religioase, fara vizite la rudele bolnave din spital, fara adunari publice mari.

Atunci cand protestatarii conservatori anti-carantina s-au adunat in lunile aprilie si mai pe treptele capitoliilor de stat din Columbus, Ohio sau Lansing, Michigan, epidemiologii i-au criticat dur si au prezis o crestere a numarului de infectii noi. Cand Brian Kemp, guvernatorul statului Georgia, a relaxat restrictiile pentru intreprinderi la sfarsitul lunii aprilie in timp ce rata testarii ramanea in urma si numarul infectiilor crestea, discutiile specialistilor in sanatate publica considerau decizia guvernatorului ca pe o acceptare a "sacrificiului uman".

Uciderea brutala a lui George Floyd in Minneapolis pe 25 mai a schimbat tot, insa.

In curand, strazile tarii s-au umplut de zeci de mii de protestatari, formand o miscare care continua cu demonstratii si doborari de statui pana in prezent. In loc sa deplanga adunarile sociale in masa, insa, peste 1300 de experti si oficialitati in materie de sanatate publica au semnat o scrisoare deschisa de solidaritate, multi chiar alaturandu-se protestelor.

O astfel de reactie, contrastanta cu sprijinul anterior al epidemiologilor pentru o carantina stricta, a dat nastere unei intrebari incomode: sfaturile de sanatate publica dintr-o pandemie depind de cat de mult aproba oamenii respectivele adunari sociale? Pentru multi oameni raspunsul pare a fi "da".

"Felul in care narativa epidemiologica din jurul coronavirusului s-a intors la 180 de grade peste noapte arata extrem de mult a ... politizarea stiintei," a scris eseistul si jurnalistul Thomas Chatterton Williams in The Guardian luna trecuta. "Ce sa intelegem din mesaje atat de contradictorii?"

Exista diferente, desigur: O majoritate distincta din protestatarii anti-rasism au purtat masti in multe orase, chiar daca erau adunati la distanta mica unul de altul, pe cand multi protestatari anti-carantina au refuzat sa poarte masti - promovand voit un mesaj contrar instructiunilor epidemiologilor.

In plus, nicio echipa de epidemiologi nu ar fi putut sa opreasca actualele valuri de protestatari convinsi, mai mult decat ar fi putut sa opreasca protestele anti-carantina.

In ciuda tuturor acestor factori, divergenta dintre reactii le-a pus in fata unora dintre epidemiologii de varf ai tarii probleme de moralitate, risc si responsabilitate personala.

Catherine Troisi, epidemiolog specializat in boli infectioase la Centrul Houston de Stiinta Sanatatii al Universitatii din Texas, studiaza Covid-19. Cand ea a participat la un protest recent din Houston pentru George Floyd, echipata cu masca si stand la marginea unei multimi imense, un simt al contradictiei nu i-a dat pace.

"Am condamnat cu siguranta protestele anti-carantina la vremea lor iar pe acestea nu le condamn si asta imi ridica probleme," a afirmat Dr. Troisi. "Imi e greu sa explic de ce asta ar fi bine."

Mark Lurie, profesor de epidemiologie la Universitatea Brown a semnalat o lupta interioara similara.

"Multi dintre noi, cei din domeniul sanatatii publice, simtim instinctiv o dorinta puternica de a actiona impotriva nedreptatii rasiale adunate de generatii," a afirmat Dr. Lurie. "Trebuie sa fim sinceri insa: In urma cu cateva saptamani criticam protestatarii care cereau redeschiderea economiei, un comportament pe care l-am considerat periculos."

"Inca ma deranjeaza la un nivel interior aceasta discrepanta."

Ashish Jha, decan al Facultatii de Sanatate Publica a Universitatii Brown a adaugat: "Ma ingrijorez ca protestele in masa vor duce la cresterea numarului de cazuri? Da. Barajul s-a spart insa si nu putem stopa fenomenul."

Unii experti in sanatate publica au desconsiderat public conflictul moral al colegilor lor, precizand ca natiunea este pusa in fata unei alegeri morale binare. Scrisoarea deschisa semnata de peste 1300 de epidemiologi si personal medical ii indemna pe americani sa adopte o pozitie "constient anti-rasista" si a descris diferentele dintre protestatarii anti-carantina si protestarii anti-rasism in termeni morali, ideologici si rasiali.

Protestele anti-carantina isi aveau radacinile in "nationalism alb si erau contrare respectului pentru vietile Negre," afirma scrisoarea, pe cand cei ce protesteaza rasismul sistemic "trebuie sprijiniti."

"Ca si specialisti in sanatate publica, nu condamnam aceste adunari sociale ca fiind un factor de raspandire a Covid-19. Le sprijinim ca vitale pentru sanatatea publica a natiunii," au precizat ei.

Nu exista inca dovezi concludente ca protestele organizate impotriva brutalitatii politiei au dus la cresteri observabile in rata infectiilor. Un studiu publicat de Biroul National de Cercetare Economica nu a gasit nicio crestere generala a ratei infectiilor dar nu a putut sa excluda posibilitatea cresterii numarului de cazuri noi in randul segmentului de varsta a protestatarilor. Oficialitatile din Houston si Los Angeles au sugerat ca demonstratiile din orasele lor au dus la cresterea numarului infectiilor noi dar nu au oferit date care sa le sustina afirmatiile. In New York, primarul Bill de Blasio i-a instruit pe anchetatorii epidemiologici sa intrebe persoanele infectate daca au stat in multimi mari dar nu daca au participat la proteste.

Cei 10 epidemiologi intervievati pentru acest articol au declarat ca marsurile aproape zilnice duc in mod cert la transmisie virala. Uzul de gaze lacrimogene si iritante al fortelor de ordine precum si inchiderea protestatarilor in dube si autobuzuri ale politiei devin factori aditionali de risc.

"Este aproape sigur ca a existat transmitere virala in cadrul protestelor; intrebarea e cat de mare a fost rata acesteia," a afirmat Dr. Lurie. "Nu avem dovezi noi care sa sugereze ca protestele au fost evenimente de transmitere in masa."

Coronavirusul a infectat pana acum 2,89 milioane de americani, dintre care cel putin 129,800 au decedat.

Virusul a fost cu precadere extrem de feroce in comunitatile Negre si Latin-Americane, persoanele din aceste medii fiind spitalizate la o rata de patru ori mai mare decat cea a americanilor albi. Multi dintre ei se confrunta cu probleme medicale pre-existente si au sanse mai mari decat restul populatiei sa traiasca in locuinte supra-aglomerate si sa lucreze in primele linii ale epidemiei. In consecinta, comunitatile Latin-Americane si Negre sufera rate ale decesurilor mult mai mari decat cele ale americanilor albi.

Mary Travis Basset, de etnie afro-americana, a servit drept comisar de sanatate al orasului New York si acum conduce centrul FXB pentru Sanatate si Drepturile Omului din cadrul Universitatii Harvard. Ea a precizat ca si inaintea Covid-19, americanii Negri se imbolnaveau mai des si decedau cu mai mult de trei ani jumatate mai devreme, in medie, fata de americanii albi.

Ea a precizat de asemenea ca violenta politieneasca a intunecat vietile afro-americanilor de mult timp. De la licitatia sclavilor, la plantatii sau secole de linsari desfasurate cu complicitatea fortelor de ordine locale, persoanele Negre au suferit efectele devastatoare ale puterii statului.

De asemenea, ea a admis ca protestele actuale sunt incarcate de complicatii morale, dintre care si posibilitatea ca un tanar care protesteaza pentru dreptate ar putea sa se intoarca acasa si sa isi infecteze mama, matusa sau un bunic. "Daca are un batran in gospodarie, persoana respectiva ar trebui izolata cat mai mult," a declarat Dr. Basset.

Dar ea a afirmat de asemenea ca posibilitatea avansarii cauzei egalitatii rasiale transcende preocuparile legate de virus. "Rasismul ucide oameni de mult mai mult tim decat Covid-19," considera aceasta. "Acceptarea faptului ca toti purtam aceasta povara ma misca profund."

Altii prefera o abordare mai prudenta a mizelor morale implicate. Nicholas A. Christakis, profesor de stiinte sociale si naturale la Universitatea Yale, a precizat ca sanatatea publica este ghidata de doua imperative interconectate: reconfortarea celor afectati si apararea adevarului in chestiunea pericolelor pentru sanatatea publica, indiferent de cat de neplacut este acesta.

Aceste valori adesea complementare se afla acum in conflict. Protestarea pe strada a nedreptatii risca pornirea unei avalanse de infectari virale care pune in pericol viata a zeci de mii de oameni, considera el, afirmand ca declararea unui imperativ moral ca prioritar celuilalt este periculoasa.

"Stanga si dreapta vor ca virusul sa dispara pur si simplu," considera Dr. Christakis. "Schimbarea climatica, epidemia sau alte adevaruri stiintifice incomode nu vor disparea pur si simplu doar fiindca ne dorim acest lucru."

El a afirmat ca descrierea protestelor anti-carantina ca fiind expresii ale suprematiei albilor si periculoase si, in contrast, evaluarea protestelor pentru George Floyd ca anti-rasiste si esentiale ascunde o realitate complicata.

Cand a lucrat ca doctor in spitale din Chicago si Boston, Dr. Christakis povesteste ca a vazut de aproape cum izolarea adanceste disperarea muribunzilor - o soarta pe care o sufera multi in aceasta pandemie, avand in vedere restrictionarea stricta a vizitelor in spitale. Schimbarea brusca de pozitie a epidemiologilor, care acum cer relaxarea restrictiilor pentru marsurile in memoria lui George Floyd risca sa devina profund ipocritica.

"Am lasat mii de oameni sa moara singuri. Am ingropat oameni pe Zoom. Acum deodata ne intoarcem si spunem, totul e bine?"

Protestatarii s-au adunat in Los Angeles luna trecuta pentru a deplange uciderea domnului Floyd

Exista si alte imperative contradictorii. Carantina si inchiderea afacerilor si scolilor precum si impunerea izolarii sociale au un impact masiv asupra clasei muncitoare, saracilor si celor cu probleme emotionale care traiesc la marginile economice ale societatii.

Carantina este justificata, considera majoritatea epidemiologilor, chiar daca necesita acceptarea unui adevar moral: pentru a salva multe sute de mii de vieti riscam, pe masura ce afacerile falimenteaza si oamenii isi pierd locurile de munca, devenind deznadajduiti si deprimati, sa distrugem vietile unui numar mai mic de americani.

Aceasta pandemie a adus cu sine si o crestere in aceasta perioada a ratei deceselor datorate infactului sau diabetului.

"Au murit oameni din cauza economiei inchise? Fara indoiala ca da," a recunoscut Dr. Lurie, epidemiologul de la Universitatea Brown. "Acea durere este reala si nu trebuie desconsiderata. Nu vom putea avea o economie sanatoasa, insa, pana nu vom avea oameni sanatosi."

Mai exista o realitate epidemiologica: Nimeni nu intelege pe deplin mersul acestui virus idiosincrasic si felul si momentele in care acesta loveste. Riscurile pentru sanatatea publica create de proteste nu pot fi separate cu usurinta de riscurile mai largi asumate de guvernatori pentru redeschiderea economiei in etape si perioade. Protestatarii reprezinta un flux mic de 500.000 pana la 800.000 de oameni care se imbina cu un curent de milioane de americani care au re-inceput sa intre in intreprinderi si restaurante.

"Separarea acelor cazuri, atunci cand vom investiga chestiunea, va fi foarte dificila," a precizat Dr. Lurie.

Totusi, el a admis ca exista motive de ingrijorare. El a marturisit ca si-a dus fiica la un protest la inceputul lunii iunie si a simtit apoi un val de regret.

"Am simtit dupa ca riscul pe care ni l-am asumat a depasit probabil tot riscul la care am fost supusi in ultimele doua luni. Am desconsiderat niste eforturi semnificative si sincer, nu vad cum astfel de actiuni ne vor ajuta sa luptam cu aceasta epidemie."

Articol original: Are Protests Dangerous? What Experts Say May Depend on Who's Protesting What

Traducerea a fost realizata pentru Marginalia de Dragos Mihai Nuta, student la Universitatea din Oradea.

Acest text a aparut si pe marginaliaetc.ro

Virusul care ar putea cauza următoarea pandemie circulă deja printre noi

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de virusul gripal, avertizează oamenii de ştiinţă, scrie The Guardian, citând datele unui studiu care va fi publicat weekendul viitor. Un sondaj...

Drulă critică eșecul coaliției PSD-PNL: „Nu e inevitabil să fim conduși de neterminați și șpăgari. Economia României gâfâie”

Deputatul Cătălin Drulă, preşedintele USR acuză liderii coaliţiei PSD-PNL că au blocat Guvernul României timp de 16 ore, timp în care au făcut negocieri politice fără niciun rezultat...