Algoritmii - catalizatorul stirilor false. De ce credem in fake news (DW)

Pandemia a dovedit o data in plus ca nu putini sunt tentati sa creada diverse teorii ale conspiratiei. Sunt unii oameni mai predispusi sa cada in capcana stirilor false? Care ar fi explicatia psihologica?

In 2019, Jacqueline F. a citit o stire pe Instagram. Conform informatiilor postate, Politia din Chile ar fi maltratat si spanzurat niste demonstranti. Era in perioada in care populatia din Chile protesta fata de majorarea preturilor la biletele pentru transportul in comun. "Am fost socata", povesteste Jacqueline.

Femeia a dat din intamplare peste o stire falsa. Altii, insa, cauta parca astfel de stiri. "Depinde de ideile preconcepute si adversitatile pe care le avem ", explica psihologul Andreas Zick. "Cred in teorii ale conspiratiei daca am idei sau adversitati preconcepute sau dusmani imaginari." Inamicul poate fi, de exemplu, politia, guvernul sau activistii pentru clima.

In mediul online exista destule "oferte", menite sa confirme teoria fiecaruia dintre noi, adauga Zick. "Ca atare, obisnuiesc sa vizitez numai paginile care corespund opiniilor mele. Este mai mult decat o bula, este un fel de univers paralel care satisface toate nevoile posibile."

Deepfake: Cum ne pacalesc manipularile din mediul online

In context, teama joaca un rol important, atrage atentia Andreas Kappers de la catedra de psihologie din cadrul City, University of London. "De exemplu teama de intepatura ar putea fi motivul pentru care cineva refuza sa se vaccineze", explica el. Persoana cauta informatii. Si gaseste tot felul de postari in care se spune ca vaccinurile sunt periculoase si ca n-ar trebui sa se imunizeze.

"Nu este important sa te intrebi de ce nu cred oamenii in stiinta, ci de ce nu vor sa creada in stiinta?" In opinia sa, in chestiunea scepticismului, nu se pune problema existentei a doua tabere: cea a oamenilor educati si cea a oamenilor needucati.

Intre surse serioase si surse indoielnice

Un alt factor important ar fi capacitatea de a distinge intre sursele serioase si cele indoielnice, spune neurologul Franca Parianen. "Adeptii teoriei conspiratiei nu prea fac deosebirea intre o sursa serioasa si, de exemplu, un filmulet de pe YouTube." In plus, nici copiilor nu li se explica suficient la scoala si acest aspect.

Predispuse sa cada victime ale stirilor false sunt mai ales persoanele care au pierdut o mare parte din controlul asupra propriei vieti, adauga Parianen. Informatiile false par sa le redea acest control: "Brusc lumea devine foarte usor de inteles. Cand conspirationistii se simt nesiguri ei se straduiesc si mai mult sa-i convinga pe ceilalti. Fiinda atunci cand si altcineva crede la fel ca ei, au din nou sentimentul ca asa si e."

In perioada pandemiei si plictiseala pare sa fi alimentat tendinta de a crede in teoriile conspirationistilor. Oamenii au dispus de mult timp liber si au avut posibilitatea sa petreaca mai multa vreme online. In mediul virtual au gasit o comunitate, nu s-au mai simtit atat de singuri. Unii au inceput sa se identifice cu un anumit grup.

Algoritmii - catalizatorul stirilor false

Stirile false nu sunt, insa, numai un produs al psihologiei utilizatorului, ci si al retelelor de socializare, sustine Jens Koed Madsen de la Univesitatea Oxford. Combinatia intre propria opinie si alGoritmi este periculoasa. Conform unui studiu din SUA, cel putin pe Twitter, stirile false se raspandesc mai repede decat informatiile reale. "Uneori stirile inventate sunt transmise pe un ton emotional, alteori transant", argumenteaza Madsen. Uneori dezinformarea este atat de absurda, pe alocuri si extrem de amuzanta, incat pana si utilizatorii respectivei platforme spun ca nu cred asemenea bazaconii.

Cei care cred in teoria conspiratiei ar putea fi convinsi totusi cu argumente rationale, spune Andreas Kappes. Tot ceea ce trebuie facut este sa li se ofere explicatii in maniera potrivita. "Daca ii contrazici nu te vor mai asculta", adauga psihologul. Trebuie gasita o baza comuna, un punct asupra caruia ambele parti sa fie de acord. Dupa aceea in discutie intra argumentele.

"In viata ajuta sa gasesti domenii care pot fi controlate, sa te implici in oragnizatii democratice", explica Parianen. "Si conexiunile sigure din jurul individului sunt de folos." Nu in ultimul rand competenta surselor conteaza, sa stim care sunt sunt serioase si care nu. Toate acestea ii ajuta mai ales pe cei ca Jacqueline F. care, accidental, a cazut in capcana stirilor false. Cand si-a dat seama ca nimic din ceea ce citise despre politistii din Chile nu era adevarat, spune ca i-a fost rusine. De atunci, cand nu mai stie ce sa creada, cauta sa se informeze mai bine: "Incerc sa ma bazez pe surse credibile, nu pe pagini online dubioase".

Text publicat si pe Deutsche Welle.ro

• O altfel de revista a presei. Cele mai importante stiri din 4 martie 2021
• Cazul socant petrecut in Bucuresti: doi cetateni, tarati de politisti la marginea Capitalei si batuti cu salbaticie. La final, un agent a urinat peste o victima
• "Minune" birocratica la podul suspendat peste Dunare. "Am facut astazi un pas mare pentru evitarea scenariului negativ"
• La 50 de ani, Loredana Groza se pregateste pentru un meci cu Simona Halep. "Avantaj Lori. C-asa-i in tenis"
• Cum "a subtiat" administratia Firea patrimoniul Bucurestiului cu miliarde de lei. Lista manevrelor contabile facute din pix

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...