Iesind in fata societatii, dupa rasturnarea regimurilor autoritare din lumea araba, miscarile islamice se lupta acum pentru a gasi raspunsul la intrebarea cum sa aplice preceptele lor la societatile care cer democratie.
Multe astfel de miscari, precum Partidul islamist Ennahda din Tunisia, propovaduiesc o linie moderata, intr-un efort de a evita indepartarea acelor parti ale societatii care se tem de partidele cu radacini musulmane, scrie Hurriyet.
"Nu suntem rupti de mediul nostru... Toate valorile democratiei si modernitatii sunt respectate de Ennahda. Suntem un partid care poate gasi un echilibtru intre modernitate si islam", a spus de curand liderul partidului, Rachid Ghannouchi.
Puterile occidentale si guvernele din alte state arabe urmaresc indeaproape alegerile din Tunisia, ingrijorate ca islamistii democratic alesi ar putea instaura legea islamica si le-ar intoarce spatele aliatilor din vest.
Comentariile moderate ale lui Ghannouchi au venit in aceeasi zi in care fostul lider al ramurii siriene a Fratiei Musulmane a anuntat ca doreste o Sirie "democrata", nu un stat islamic, care sa inlocuiasca regimul presedintelui Bashar al-Assad.
"Sustinem instituirea unui stat modern, civil, democratic", a spus Ali al-Bayanouni.
Inainte de Primavara Araba, liderii Tunisiei, Egiptului si Libiei, spre exemplu, s-au pozitionat drept garanti ai faptului ca tara lor nu va incapea pe mainile islamistilor, obtinand astfel sustinerea occidentului, preocupat sa evite aparitia unui nou Iran.
Puterile din vest au sustinut insa miscarile pro-democratice din Orientul Mijlociu si Africa de Nord, salutand aparitia unei noi lumi arabe. Exista, in prezent, tot mai multe indicii ca unii vestici sunt dispusi sa colaboreze cu islamistii.
Multi din regiune arata inspre Turcia, ca model pentru partidele islamiste. Luna trecuta, premierul Recep Tayyip Erdogan, al carui partid islamist este vazut de multi ca deschizator de drumuri, a intreprins un turneu in trei state ale primaverii Arabe.
Erdogan a vorbit aici despre conceptul "neo-laic", subliniind ca indivizii pot fi religiosi, insa statele trebuie sa ramana laice. Desi acest concept nu a picat chiar bine unor membri vechi ai Fratiei Musulmane din Egipt, a fost bine primit de o noua generatie de musulmani credinciosi, dornici sa faca o politica bazata pe religie, in cadrul unui stat democratic, tolerant si laic.