Statele Unite. Terorism intern facilitat de politicieni

Motto: Acest razboi nu mai opune radicalii contra conservatorilor, ci asmute socialistii si anarhistii impotriva amandurora: liberali si conservatori.(Victor Davis Hanson, 22 iulie 2020)

La 58 de zile de la uciderea lui George Floyd si in a 55-a zi de proteste violente care s-au asociat cu incendii, jafuri, raniri, omoruri, distrugeri de proprietati si de statui, atacuri asupra politistilor si mari pierderi economice, mai multi politicieni de stanga, alesi in functii de decizie in statele si orasele cele mai afectate, nu vad in aceste faradelegi nimic anticonstitutional.

In schimb se ascund in spatele Constitutiei Americane atunci cand refuza interventia fortelor federale pentru restabilirea ordinii si legalitatii.

Intr-adevar, conform Amendamentului Nr. 10, guvernul federal nu are puterea de a interveni intr-un stat, chiar pentru motive perfect indreptatite, decat atunci cand statul in cauza ii cere, prin reprezentantii lui (guvernator, congresul statului), sa o faca.

Negand caracterul criminal al manifestatiilor si folosind constitutia ca o arma politica, oficialii radicali de stanga ignora interesul poporului si stimuleaza haosul social, de la care spera sa obtina beneficii politice si electorale.

De aproape doua luni, lumea intreaga vede cum criminalitatea se dezlantuie in statele si orasele americane, unde protestele initiale s-au transformat in insurectii organizate, care ameninta viata, proprietatea si siguranta cetatenilor.

Peste 700 de politisti au fost raniti, dintre care 400 in orasul New York, dupa ce au fost atacati cu bate, pietre, coctailuri Molotov, prastii, arme de foc si spray-uri.

Au fost raniti sute de demonstranti, majoritatea prin loviri cu bastoane, sau atacati cu spray-uri si gaze.

Au fost operate peste 15.000 de arestari.

Au murit, in directa legatura cu protestele, 28 de oameni, dintre care 24 prin arme de foc folosite de manifestanti.

Mai multi civili au fost raniti sau omorati de proiectile ratacite, intre care o fetita de opt ani care si-a pierdut viata in Atlanta si un baietel de patru ani, ucis in patutul lui, in orasul Kansas City.

In cele mai afectate orase, Minneapolis, New York City, Chicago, Portland, Seattle, Atlanta, Washington, Detroit, Philadelphia, Albuquerque, criminalitatea a crescut cu 15-90%.

Furia iconoclasta dezlantuita asupra monumentelor si statuilor are ca substrat dorinta de stergere a simbolurilor unificatoare ale natiunii si contestarea trecutului prin atacuri de gloata ignoranta si neganditoare.

In acest timp, presa de stanga continua sa pledeze pentru reducerea fondurilor sau chiar desfiintarea politiei, trecand sub tacere cresterea rapida a actiunilor violente si amenintarile directe la viata oamenilor.

Cu i-ar folosi desfiintarea politiei? Oamenilor care respecta legea sau celor care au nevoie de camp liber de actiune?

Ceea ce se petrece in orasele americane sunt actiuni terorist-anarhiste, dezlantuite si facilitate de forte politice, care au interese opuse celor ale natiunii americane.

Inca din primele zile al violentelor, Departamentul de Justitie si Casa Alba au sugerat guvernatorilor folosirea garzilor nationale sau a agentiilor federale pentru controlul violentei, dar au fost refuzati de reprezentantii statelor New York, Illinois, Minnesota, Pennsylvania, Michigan si Oregon.

Abia astazi guvernatorii statelor Illinois, Missouri si New Mexico au acceptat interventia agentilor federali din agentiile FBI, DEA (Drug Enforcement Agency), ATF (Agentia de control a alcoolului, tutunului si armelor de foc) si Departamentului de Siguranta al Patriei (Homeland Security).

Prin aceasta operatiune, guvernul federal va suplimenta cu cateva sute numarul de agenti de la sectiile locale ale agentiilor sus numite, care - impreuna cu fortele deja existente - vor coopera cu politia locala (municipala si de stat), pentru stingerea focarelor de violenta.

Intre timp, manifestatiile violente continua in Portland, dar primarul Ted Wheeler afirma ca situatia este exacerbata de agentii federali, ca ei sunt cei care au cauzat violentele si ca primaria ii va goni din oras.

Iar guvernatoarea statului Oregon, Kate Brown, a declarat ca agentii federali trebuie dati afara si i-a adresat presedintelui Trump mesajul "ia-ti trupele de aici!".

Mai multe lucruri se desprind din experienta celor doua luni de violenta plecate de la abuzul politistilor din Minneapolis.

Mai intai ca amploarea protestelor si a violentelor care le-au urmat, ca si persitenta lor, sugereaza o organizare extinsa, care foloseste fonduri si mijloace mult mai mari decat ar fi cele care ar putea fi disponibile unor izbucniri spontane.

Politia din mai multe state a raportat ca majoritatea celor arestati pentru violente sunt din alte state si unii dintre ei au dat informatii despre cum au fost recrutati.

Apoi, in mai multe orase si state, interventia politiei din primele zile a fost foarte retinuta, uneori chiar absenta, sugerand ca a existat o strategie care sa permita timpul necesar intensificarii miscarilor violente.

Pentru multe zile, media de stanga a vorbit numai de "manifestatii pasnice", desi toata lumea vedea violenta in direct.

Cand guvernul federal a sugerat interventia agentiilor de securitate, intentia a fost imediat taxata de media ca "incalcarea libertatii statelor", "abuzul Casei Albe" si intentia de "introducere a dictaturii".

Lori Lightfoot, primarita orasului Chicago, capitala bandelor criminale si a omorurilor zilnice, a afirmat ca "in niciun caz nu voi permite trupelor federale sa intre in orasul nostru si sa comita abuzuri impotriva populatiei", dar a dat inapoi acum doua zile, dupa ce presedintele a publicat scrisoarea direct adresata ei si guvernatorului JB Pritzker, prin care i-a avertizat ca vor purta responsabilitatea legala pentru crimele in crestere.

In replica, Donald Trump a spus ca orice cetatean din Chicago are, ca toti cetatenii tarii, dreptul sa traiasca in siguranta si ca, daca autoritatile locale nu sunt capabile sa pastreze ordinea, este datoria lui sa intervina pentru protectia oamenilor.

De mai multe saptamani, Statele Unite se confrunta cu trei mari crize nationale: epidemia COVID19 (care s-a intensificat), problemele de securitate produse de violentele din mai multe state si pierderile economice rezultate din primele doua.

Felul cum se vor rezolva acestea nu este pe de-a-ntregul previzibil, cu criza de sanatate inca intr-o faza agresiva si cu o refacere economica dorita, dar care va evolua dupa legile ei, doar partial manevrabile.

Dar criza sociala facilitata, daca nu chiar incurajata, de politicieni cinici, poate si trebuie sa fie stopata cu hotarare si forta.

Pentru asta e nevoie ca toate vocile responsabile sa afirme cu tarie ca apararea vietii si proprietatii oamenilor este o datorie consfintita de constitutie si nu poate fi impiedicata prin rastalmaciri scalambaiate ale codului constitutional.

Acest articol a fost publicat si pe Marginaliaetc.ro

MARTIN S. MARTIN (numele oficial, incepand din 1990, al lui Martin Stefan Constantinescu) s-a nascut la 28 septembrie 1942 la Bucuresti. A fost unul dintre cei mai talentati chirurgi pe care i-a avut Clinica de chirurgie cardiovasculara de la Spitalul Fundeni. A facut parte din seria chirurgilor de aur ai acestui spital, compusa din Dan Setlacec, Eugen Proca, Mihai Stancescu, Ion Socoteanu, Gheorghe Olanescu, Ludovic Ionescu, Mihnea Ionescu etc. In ciuda valorii sale, recunoscuta deopotriva de colegi si de pacienti, Martin a fost exclus din invatamantul universitar. Acest abuz, umilinta cotidiana a vietii din Romania, insatisfactiile materiale si spirituale l-au determinat sa paraseasca definitiv tara in vara lui 1985. A plecat la un congres medical la Atena, unde a cerut azil politic. Dupa cateva luni a ajuns in Statele Unite, unde s-a specializat in cardiologie si a practicat timp de nouasprezece ani cardiologia interventionala in Chattanooga, Tennessee. Alaturi de dr Dora Petrila, a semnat cartea Spitalul Fundeni. Istorie si destine (Humanitas, 2004). Este, de asemenea, autorul cartii America povestita unui prieten din Romania (Humanitas, 2012) si a tradus, in colaborare, volumul autobiografic al dr Marius Barnard (semnat impreuna cu Simon Norval) Momente-cheie dintr-o viata in slujba binelui. Amintirile unui chirurg legendar (Humanitas, 2013).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Atacuri cu drone și rachete asupra forţelor americane din Irak și Siria. Ce implicații ar avea Iranul

Forţele americane din Irak şi Siria s-au confruntat cu două atacuri separate cu rachete şi drone explozive în mai puţin de 24 de ore, au declarat luni surse de securitate irakiene şi...

Șeful GUR, despre situația dificilă cu care se va confrunta Ucraina din mai: ”Nu va fi un Armaghedon, așa cum spun mulți”

Ucraina se va confrunta cu o situație "dificilă", dar "nu catastrofală" pe front în viitorul apropiat, începând cu jumătatea lunii mai, a declarat șeful serviciilor de informații militare...