Studiu: Aversiunea fata de hotie este mare peste tot in lume. Inclusiv in Romania

Abordarile rationaliste ale economiei presupun ca oamenii isi pun propriile interese deasupra intereselor strainilor. Pentru a verifica aceste teorii, cercetatorii si-au propus sa examineze compromisul dintre interesul material si comportamentele mai altruiste. In acest scop, au fost lasate peste 17.000 de portofele - unele goale, altele cu bani - pe strazile a 355 de orase, din 40 de tari, inclusiv Romania.

Experimentul, care a costat 600.000 de dolari, este inedit prin amploarea sa, dar mai ales prin descoperiririle surprinzatoare.

Potrivit Science, contrar previziunilor economistilor, desi ratele au variat de la o tara la alta, oamenii de pretutindeni au fost mai predispusi sa returneze portofele cu bani in ele. Descoperirile au relevat, de asemenea, un nivel ridicat de onestitate civica intre natiuni.

O echipa de cercetatori de la universitatile din Zurich, Michigan si Utah a elaborat un studiu si sondaje complementare, care demonstreaza doua resorturi fundamentale ale comportamentului uman: altruismul si teama de a fi considerat hot.

Elvetia si tarile scandinave conduc in topul onestitatii civice, iar pe ultimele locuri se afla China, Maroc, Peru si Kazahstan.

Onestitatea civica este esentiala pentru capitalul social si dezvoltarea economica, dar adesea intra in conflict cu interesul material propriu.

"Cand oamenii pot profita de pe urma unui comportament necinstit, dorinta lor de a trisa este augmentata, insa totodata creste si costul psihologic de a se vedea pe sine drept hot si, uneori, aceasta domina", sustin autorii studiului.

Pentru a afla gradul de compromis dintre onestitate si interes personal, cercetatorii au facut experimente de teren in 355 de orase, din 40 de tari din intreaga lume, "plantand" peste 17.000 de portofele "pierdute", cu diferite sume de bani, in institutiile publice si private.

Astfel, au putut masura cati dintre cei care au gasit portofelele au contactat proprietarii pentru a le returna. Au descoperit ca uimire ca in practic toate tarile, cetatenii au fost mai predispusi sa returneze portofelele care contineau mai multi bani. Nici expertii in sociologie, nici economistii profesionisti nu au putut prezice acest rezultat.

Date suplimentare sugereaza ca acest fenomen neasteptat poate fi explicat printr-o combinatie de preocupari altruiste si aversiunea fata de a fi considerat hot si fata de beneficiile materiale ale necinstei.

Comportamentul cinstit este o caracteristica centrala a vietii economice si sociale. Fara onestitate, promisiunile sunt incalcate, contractele raman neexecutate, impozitele raman neplatite si guvernele devin corupte. Astfel de incalcari ale onestitatii sunt costisitoare pentru indivizi, organizatii si societati intregi.

De exemplu, pierderile cauzate de evaziunea fiscala in Statele Unite sunt estimate la sute de miliarde de dolari, in fiecare an, iar costul coruptiei si al altor fluxuri financiare ilicite din tarile in curs de dezvoltare a fost estimat la pana la 1,3 trilioane USD anual - o cantitate aproape egala cu produsul intern brut al Australiei.

Teoriile onestitatii fac predictii diferite despre rolul stimulentelor materiale. Modelele economice clasice bazate pe interesul propriu rational sugerau ca, orice altceva fiind egal, comportamentul onest va deveni mai putin frecvent, pe masura ce stimulentele materiale pentru necinste cresc. Mai simplu spus, cinstea are un pret - devine mai rara, pe masura ce tentatia materiala e mai consistenta.

Modelele de comportament uman care incorporeaza preferinte altruiste spun ca necinstea va creste odata cu cresterea stimulentelor, intrucat interesul personal domina practic intotdeauna preocuparile pentru bunastarea altora - ne pasa de ceilalti, dar nu atat de mult cat ne pasa de noi insine.

Drept urmare, interesul de sine va juca un rol din ce in ce mai important in comportament, pe masura ce stimulentele materiale pentru necinste cresc. Modelele psihologice bazate pe intretinerea imaginii de sine prezic ca oamenii vor insela pentru profit, atata timp cat comportamentul lor nu le cere sa isi actualizeze negativ imaginea de sine. Cu toate acestea, nu este clar daca preocuparile privind imaginea de sine vor deveni mai mult sau mai putin importante pe masura ce stimulentele pentru necinste cresc si, de asemenea, ce forma va lua aceasta relatie.

O alta complicatie este ca cea mai mare parte a literaturii experimentale privind comportamentul onest a implicat mize financiare modeste si s-a bazat cu precadere pe populatii din vest - educate, industrializate, bogate - si societati democratice.

Experimentul a fost facut la scara larga, iar in portofelele "pierdute" a fost modificata, experimental, cantitatea de bani, tocmai pentru a se putea determina modul in care mizele monetare afecteaza ratele de rentabilitate, intr-un esantion larg de societati si institutii.

In total au fost "pierdute" 17.303 portofele, in 355 de orase, din 40 de tari. In general, au fost vizate cinci pana la opt dintre cele mai mari orase dintr-o tara, cu aproximativ 400 de observatii pe tara.

Portofelele au fost predate catre unul dintre cele cinci tipuri de institutii sociale: banci, teatre, muzee sau alte unitati culturale, oficii postale, hoteluri si sectii de politie, instante de judecata sau alte functii publice. Aceste institutii servesc drept repere utile, deoarece sunt comune tuturor tarilor si de obicei au o zona de receptie publica in care poate fi pierdut un portofel.

Toate portofelele plantate contineau carti de vizita ale "proprietarului", cu adresa de mail, banii erau in monedele locale, iar sumele variau. Unele portofele nu contineau deloc bani.

Rezultatele au fost remarcabile: in procent covarsitor, cetatenii au fost mai susceptibili de a raporta portofelele pierdute care contineau bani, decat cele fara bani. Acest model a fost observat in 38 din cele 40 de tari incluse in experiment si in nicio tara nu s-a constatat o scadere semnificativa a ratelor de raportare, atunci cand portofelul continea bani.

Autorii studiului spun ca onestitatea civica este determinata de interactiunea dintre patru componente: recompensa economica a pastrarii portofelului, costul fix al efortului de contactare a proprietarului portofelului, o preocupare altruista pentru binele proprietarului portofelului si preocuparea pentru actualizarea negativa a imaginii de sine cu imaginea unui hot (aversiune impotriva furtului).

In urma unui sondaj facut printre cei care au returnat portofelele, s-a constatat ca platile monetare mai mari pentru necinste sunt asociate cu costuri psihologice mai mari, iar cresterea costurilor psihologice poate depasi beneficiile economice marginale ale necinstei.

Aceste descoperiri reprezinta un set de date distinct pentru examinarea diferentelor de onestitate civica dintre tari. Desigur, variatiile ratelor de onestitate civica sunt substantiale, variind intre 14% si 76%, iar ele sunt in mare masura influentate de produsul intern brut al tarilor. Insa in joc sunt si alti factori, in afara de bogatia unei tari.

In materialele suplimentare, autorii studiului ofera o analiza care sugereaza ca institutiile politice incluzive, educatia nationala si valorile culturale care pun accentul pe normele morale, precum si conditiile geografice favorabile din punct de vedere economic sunt asociate pozitiv cu ratele de onestitate civica.

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...

Despăgubiri de milioane de dolari pentru victimele medicului Nassar

Departamentul american de Justiţie a ajuns la un acord pentru plata a 138,7 milioane de dolari în procesul civil cu sutele de victime ale fostului medic al Federaţiei americane de gimnastică,...