Șeful diplomației UE va propune o doctrină militară europeană. Diplomații europeni vorbesc despre state aflate în declin la frontierele Europei

Șeful diplomației Uniunii Europene urmează să avertizeze blocul comunitar că trebuie să cadă de acord asupra unei doctrine ambițioase, ca bază pentru posibile acțiuni militare comune, inclusiv o forță de criză care să poată fi dislocată, potrivit fragmentelor dintr-un proiect consultat de Reuters.

Josep Borrell le va prezenta comisarilor europeni prima schiță a „Busolei strategice”, cel mai apropiat concept de o doctrină militară a UE, asemănător „Conceptului strategic” al NATO prin care sunt stabilite obiectivele alianței.

„Europa este în pericol”, va spune înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, potrivit schiței consultate de agenția de presă. El va sublinia că NATO rămâne prima responsabilă pentru apărarea colectivă a Europei.

Deși țările europene au soldați foarte pregătiți și capacități cibernetice, navale și aeriene, resursele sunt împărțite în 27 de armate, iar misiunile de pregătire și asistență ale UE sunt de dimensiuni mici. De asemenea, statelor membre le lipsesc capacitățile logistice și de comandă și control ale Statelor Unite și nu sunt la nivelul SUA în ceea ce privește colectarea de informații, notează Reuters, preluată de agerpres.ro.

Un document separat, confidențial, prezintă o evaluare a amenințărilor. Diplomații europeni vorbesc despre state aflate în declin la frontierele Europei, considerate zone în care UE ar putea avea nevoie să trimită trupe de menținere a păcii sau să-și evacueze cetățenii.

Miniștrii de externe și ai apărării din UE vor aborda problema luni, cu scopul de a conveni asupra unui document politic final în martie. UE consideră că poate fi un aliat mai util pentru Statele Unite dacă își dezvoltă capacități militare de sine stătătoare.

Ieșirea Marii Britanii din UE a lăsat blocul comunitar fără o putere militară, dar i-a oferit Parisului ocazia de a-și promova ambițiile pentru un rol mai mare al UE în apărare, alături de Berlin.

Diplomații spun că semnalele de avertizare au fost multe, inclusiv politica „America First” a fostului președinte american Donald Trump, care a subminat prioritățile UE.

Borrell urmează să spună că „Busola Strategică” nu este doar un alt document al UE, amintind de eșecurile din trecut în apărare.

„Diferența, de data aceasta, constă în viteza cu care se schimbă contextul geopolitic. Acest lucru face ca argumentul să fie mai urgent”, va spune Borrell în preamului proiectului.

„Toate amenințările cu care ne confruntăm se intensifică, iar capacitatea statelor membre individuale de a face față este insuficientă și în scădere”, adaugă el.

Liderii UE au opinii diferite despre strategia de apărare comună europeană

Liderii Uniunii Europene nu au reuşit să depăşească diviziunile legate de oportunitatea dezvoltării unei forţe de apărare independente.

Țările din Europa de Est au rămas susţinătoare ale consolidării NATO în faţa Rusiei, în timp ce statele din Europa de Vest, în frunte cu Germania, Franţa, Italia şi Spania, pledează pentru o capacitate europeană mai robustă.

În pofida progreselor realizate în construirea unui fond de apărare comun pentru dezvoltarea împreună de armament, UE încă nu şi-a desfăşurat grupurile sale tactice la nivel de batalion în caz de criză.

Comisia Europeană a lansat, în urmă cu patru luni, Fondul european de apărare, care are aproape 8 miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027. Scopul acestuia este cofinanţarea proiectelor de cooperare între companii de apărare şi consolidarea autonomiei europene.

„Pentru prima dată, Uniunea Europeană investeşte o parte a bugetului său în apărare”, a spus comisarul european pentru piaţă internă Thierry Breton.

Noul fond este dotat cu 7,95 miliarde de euro, dintr-un buget european de 1.074 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Fondul european de apărare este o contribuţie absolut esenţială la o mai mare suveranitate europeană”, Uniunea Europeană trebuind să devină „progresiv un actor al securităţii la nivel mondial”, a spus Breton.

Fondul va finanţa, împreună cu statele membre, proiecte de cooperare care promovează inovarea tehnologiilor şi se adresează marilor grupuri din industria apărării, dar şi întreprinderilor mici şi start-up-urilor.

În țările baltice cresc temerile că Putin ar putea testa hotărârea NATO prin provocări sau atacuri. Scenariile vehiculate

Sute de buncăre fortificate vor fi construite ca parte a unei noi linii defensive menite să protejeze statele baltice - și, astfel, întreaga alianță de apărare occidentală - de un atac...

Șeful diplomaţiei UE spune că țările europene trebuie să trimită sisteme antirachetă Ucrainei. „Nu putem să ne bazăm pe SUA” FOTO

Ţările UE trebuie să îşi trimită sistemele antirachetă pentru a consolida apărarea antiaeriană a Ucrainei, ale cărei oraşe sunt supuse atacurilor Rusiei, a declarat joi, 18 aprilie,...