Cum combatem terorismul islamist in Europa

Vedem in ultimele saptamani o Europa care se confrunta cu un val de atacuri teroriste, care par sa aiba un singur scop: sa ne intimideze si sa ne afecteze modul nostru de viata.

Au fost atacati oameni care-si sarbatoreau ziua nationala, oameni care calatoreau cu trenul, care se aflau la cumparaturi si oameni care se rugau intr-o biserica. Sunt acte de o atrocitate fara margini, iar motivatiile lor nu sunt de fiecare data religioase, dar majoritatea au in comun ideologia islamista.

Suntem in fata unei crize fara precedent pentru continentul european si pentru lumea occidentala si de aceea cred ca trebuie tratata de oamenii politici cu luciditate si cu solutii pragmatice si eficiente. Nu trebuie sa vedem terorism islamist acolo unde nu este cazul (atacul de la Munchen sau atacul din Japonia), insa nu putem ignora fenomenul terorismului islamist acolo unde el exista.

Trebuie sa admitem ca majoritatea atacurilor teroriste din ultimele saptamani au avut la baza islamismul. Masurile cu care trebuie sa combatem acest tip de terorism trebuie sa fie extrem de eficiente deoarece pericolul la care suntem expusi este mai mare ca oricand.

De ce masuri este nevoie pentru combaterea terorismului islamist

In primul rand, este nevoie de punerea la comun la nivel european a informatiilor privind persoanele suspecte de terorism, de trafic de arme, droguri si fiinte umane.

Cred ca acest lucru trebuie facut, in primul rand, intre statele membre ale Uniunii Europene in cadrul unei agentii europene. Atata timp cat teroristii se pot misca liber in Europa, iar informatiile cu privire la teroristi nu se misca liber in Europa, nu vom avea sansa sa tinem pasul cu ei si sa prevenim atacurile pe care le planifica.

Trebuie sa stim cine si unde sunt persoanele periculoase, cu cine se intalnesc, de unde obtin informatiile, cum comunica si ce planuiesc, daca au comis infractiuni grave, cum ar fi traficul de arme. Pentru a putea preveni noi atacuri pe teritoriul Europei, trebuie sa fim capabili sa identificam din timp persoanele suspecte de legaturi cu retelele teroriste.

De aceea, pentru a depista actiunile lor pregatitoare, cum sunt calatoriile in state care gazduiesc lideri teroristi, in luna aprilie am votat in Parlamentul European punerea la comun la nivelul Uniunii Europene (UE) a datelor personale ale pasagerilor companiilor aeriene, inclusiv a datelor privind calatoria si itinerariile, a detaliilor de contact si informatiilor referitoare la plata.

Toate statele europene trebuie sa inteleaga ca, daca vor sa le asigure securitatea cetatenilor lor, trebuie sa renunte la reticenta si indoielile pe care le manifesta unele state in grupurile de lucru ale serviciilor secrete de la nivelul UE.

In primul rand, statele mari ale Uniunii Europene trebuie sa schimbe paradigma si sa inteleaga ca au de castigat prin punerea la comun a informatiilor. Poate atacurile din 13 noiembrie din Franta ar fi putut fi prevenite, nu stim sigur, dar cu siguranta atacatorii ar fi fost prinsi in zilele imediat urmatoare daca serviciile belgiene si cele franceze ar fi comunicat intre ele, nu cu 5 luni mai tarziu, perioada in care teroristii au avut timp sa planifice atacurile de la Bruxelles.

Trebuie sa avem incredere unii in ceilalti si sa intelegem ca inamicul este in exterior si ca doar impreuna putem sa luptam eficient impotriva lui.

In al doilea rand, este nevoie de o pregatire si echipare corespunzatoare a fortelor de ordine pentru atacurile teroriste. Patrulele de politie care asigura ordinea publica de zi cu zi trebuie sa fie mai bine antrenate si echipate corespunzator pentru a putea face fata cazurilor de terorism.

In situatii critice, o mai buna coordonare a fortelor de ordine este esentiala pentru a preveni sau a reduce din efectele dramatice ale unui astfel de atac. Am observat in urma atacului terorist de la Munchen ca fortele de ordine bavareze si cele austriece au cooperat bine si politistii austrieci au ajutat.

De asemenea, am vazut in ultimele saptamani atacuri care au avut loc in orase europene mari, dar si in comunitati mai mici sau in mijloace de transport regionale. Chiar si o patrula de doi politisti dintr-un mic oras trebuie sa poata reactiona corespunzator in fata amenintarilor teroriste. Desigur, astfel de pregatiri inseamna fonduri in plus la bugetele fortele de ordine, dar siguranta oamenilor trebuie sa fie pe primul loc.

In al treilea rand, populatia trebuie sa fie instruita si bine informata pentru a reactiona cat mai bine in situatii critice. Cetatenii europeni trebuie sa cunoasca metodele prin care se pot apara in situatii in care viata le este pusa in pericol.

Asta nu inseamna ca trebuie sa ne lasam cuprinsi de o frica generala, sa ne schimbam modul de viata sau sa ne obisnuim cu sentimentul de pericol, dar trebuie sa stim cum sa reactionam pentru a ne proteja in astfel de situatii pana la interventia fortelor de ordine si de salvare.

La fel de important este sa invatam ca trebuie sa ne bazam doar pe informatii oficiale furnizate de autoritati in momentele de criza deoarece folosirea informatiilor din surse neoficiale in astfel de momente ne poate expune la pericole si poate ingreuna actiunile echipelor de interventie.

Este esential, totodata, ca autoritatile sa comunice in timp real care sunt zonele amenintate pentru a sti sa ne ferim, dar receptivitatea oamenilor este redusa in momentele de panica sau retelele de comunicatii nu functioneze intotdeauna corespunzator in astfel de situatii, de aceea o buna cunoastere a metodelor de protejare in situatii de criza este importanta si utila fiecarui cetatean in parte.

Un alt element esential in combaterea terorismului islamist este securizarea frontierelor Uniunii Europene. Nu trebuie sa mai intre nimeni niciodata in Europa despre care nu stim de unde vine, unde merge, ce statut are si daca indeplineste sau nu conditiile de intrare in Europa.

Sustin pozitia adoptata de Partidul Popular European la congresul de la Madrid din octombrie 2015, potrivit careia cererile de azil sa nu mai poata fi facute in interiorul Uniunii Europene, ci doar in exterior in tarile de origine ale refugiatilor sau cel mult o frontiera externa a Uniunii Europene, iar cei care au depus cereri sa astepte raspunsul in afara Uniunii Europene si nu in interior.

Refugiatii si imigrantii care au intrat ilegal in Europa in ultimii ani trebuie triati mult mai rapid si intorsi cat mai repede posibil in tarile lor de origine. Orice persoana aflata pe continentul european despre care nu se stie cu certitudine ca, in trecut, nu a avut nicio legatura cu miscari islamiste reprezinta un risc pentru siguranta noastra si nu trebuie primita in nicio tara din Uniunea Europeana.

Nu in ultimul rand, trebuie sporite actiunile de prevenire a radicalizarii persoanelor. Este nevoie de monitorizarea atenta a situatiei din penitenciare si din centrele de reeducare deoarece multi teroristi provin din randul tinerilor delincventi care au fost radicalizati in astfel de unitati.

La fel de importanta in privinta prevenirii radicalizarii este monitorizarea persoanelor suspecte care frecventeaza site-urile islamiste, precum si identificarea si monitorizarea moscheelor in care se predica radicalismul si se incita la violenta.

Siegfried Muresan este europarlamentar, vicepresedinte al Comisiei de Buget din PE, purtator de cuvant al PPE si prim-vicepresedinte al PMP.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Citeste si:

Motivele pentru care politicienii au o viață mai lungă decât restul oamenilor. Rezultatele dovedite de un studiu Oxford

Politicienii trăiesc mai mult decât restul oamenilor pentru că au venituri mai crescute şi beneficiază de tratamente medicale mai bune, arată un studiu întocmit de Universitatea din Oxford,...

Nume noi în partidul lui Dacian Cioloș. Cristian Presură și Ciprian Mihali au anunțat că s-au înscris în REPER

REPER, noul partid înfiinţat de Dacian Cioloş şi mai mulţi europarlamentari de la PLUS, are noi membri. Fizicianul Cristian Presură și profesorul Ciprian Mihali, de la departamentul de...