Interesul Romaniei e ca Ucraina sa ramana un stat integru teritorial - Interviu cu Bogdan Aurescu

Romania este ingrijorata din cauza focarului de instabilitate aparut in Ucraina si preocupata de eventualitatea unor manifestari extremiste sau a unei fisuri in organizarea statala a celui mai mare vecin al nostru, spune Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice in Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Bogdan Aurescu subliniaza faptul ca interesul imediat de securitate al Romaniei este ca Ucraina sa ramana "un stat stabil, unitar, suveran, integru teritorial" si sa evite o "confruntare civila".

In context, secretarul de stat pentru afaceri strategice isi exprima convingerea ca Republica Moldova isi va continua parcursul european si speranta ca Acordul de Asociere la Uniunea Europeana se va aplica "pe intreg teritoriul statului vecin, in frontierele international recunoscute".

La granitele Romaniei sunt cateva focare de instabilitate, dintre care cel mai important este cel din Ucraina. Cat de mare este riscul ca el sa nu fie stins prea curand?

Bineinteles, atentia noastra se indreapta in acest moment in principal catre Ucraina, cel mai mare vecin al Romaniei, unde ultimele trei luni au adus o explozie de nemultumire a populatiei, initial din cauza schimbarii bruste a directiei pro-europene, concretizate prin decizia Executivului de la Kiev de a amana demersurile de pregatire a Ucrainei pentru semnarea Acordului de Asociere UE-Ucraina, inclusiv a Acordului Aprofundat si Cuprinzator de Liber Schimb.

Ulterior, evolutiile din Ucraina au luat o turnura mult mai dramatica, urmare a represiunii impotriva miscarii de protest. Un element de absoluta ingrijorare pentru noi, ca si pentru intreaga comunitate internationala care doreste o Ucraina unita, sigura si stabila, a fost valul de decese in randul protestatarilor - peste 80 de persoane - din cursul saptamanii trecute.

Este greu de estimat in acest moment, in contextul actualelor evolutii fluide si dinamice, cat va dura pana la stabilizarea deplina a situatiei. In alt plan, cel al concilierii la nivelul societatii ucrainene, cred ca trebuie evitat cu orice pret riscul revansei sau al manifestarilor de tip extrem sau nationalist.

Cand avem de-a face cu o situatie atat de fluida, cum este cea de astazi din Ucraina, orice predictie risca sa fie aproape imediat depasita de evenimente. La 21 februarie 2014, puterea si opozitia de la Kiev au incheiat un acord de iesire din criza, acord salutat de comunitatea internationala, inclusiv de Romania. Iar a doua zi lucrurile au luat o cu totul alta turnura: a aparut o noua structura de putere la Kiev prin formarea altei majoritati in Rada Suprema, care l-a demis pe presedintele Ianukovici si a stabilit alegeri prezidentiale anticipate pentru data de 25 mai.

Rusia, cu trupele in Crimeea: Ne protejam interesele! Ucraina cere extradarea lui Ianukovici

Ce poate face Romania in aceasta situatie?

Datoria noastra este sa urmarim indeaproape evolutiile, cu atat mai mult cu cat avem o importanta comunitate de romani in Ucraina. Misiunile noastre diplomatice si consulare din Ucraina sunt in contact permanent cu minoritatea romana si semnaleaza evolutiile relevante.

Din acest punct de vedere, am reactionat ferm, atat public, cat si in plan bilateral, atunci cand noua majoritate din Rada a abrogat Legea privind principiile politicii de stat in domeniul lingvisti si am exprimat preocuparea pentru posibila deteriorare a sistemului de protectie a persoanelor apartinand minoritatilor nationale.

De altfel, am discutat acest subiect si cu Inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale al OSCE, aflat in vizita la Bucuresti pe 26 februarie 2014, dna Astrid Thors exprimand la randul sau aceeasi preocupare.

MAE a expus asteptarea ca autoritatile de la Kiev sa intreprinda cat mai rapid demersuri pentru elaborarea si adoptarea unei noi reglementari cuprinzatoare in materie care sa tina cont de prevederile conventiilor internationale la care Ucraina este parte, cu prioritate de dispozitiile Cartei europene asupra limbilor regionale si minoritare si ale Conventiei cadru privind protectia minoritatilor nationale si care sa remedieze deficientele constatate anterior si semnalate de ICMN si Comisia de la Venetia.

Nu trebuie lasat sa se perpetueze un vid legislativ, cu atat mai putin sa existe un regres la o legislatie anterioara defavorabila intr-un domeniu de importanta cruciala pentru statalitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei, precum si pentru progresul sau pe calea pro-europeana. Nu dorim ca minoritatea romana sau reprezentantii sai, sa fie, in vreun fel, afectata in mod negativ de evolutiile in curs din tara vecina si am exprimat aceasta asteptare partii ucrainene.

Nu in ultimul rand, impreuna cu Ministerul Afacerilor Interne, am promovat initiativa, aprobata pe 26 februarie 2014 de Guvernul Romaniei, de a aduce pentru tratament in Romania un numar de 12 persoane ranite in evenimentele de la Kiev, ca gest de solidaritate cu poporul ucrainean vecin.

Vom urmari ca evolutiile viitoare sa respecte vointa poporului ucrainean si, pe cat posibil sa contribuim la instalarea stabilitatii, la evitarea varsarii de sange in tara vecina, inclusiv prin mecanismele pe care ni le ofera apartenenta la Uniunea Europeana si la alte structuri europene si euro-atlantice.

Raniti din Ucraina, tratati in Romania: Arafat si Oprea au trimis un avion militar

Cat de afectata este Romania si pe ce planuri?

De buna seama, aparitia unui focar de instabilitate, precum cel din Ucraina, la frontiera directa trezeste ingrijorare. Suntem preocupati de o eventuala reacutizare a crizei, de un vacuum administrativ, de aparitia unor manifestari extremiste sau nationaliste, a unor noi victime sau de eventualitatea aparitiei de fisuri in organizarea statala a Ucrainei.

Pentru interesul imediat de securitate al Romaniei este important ca Ucraina sa ramana un stat stabil, unitar, suveran, integru teritorial si sa evite o confruntare civila.

Dupa cum stiti, Ministerul Afacerilor Externe, in cadrul competentelor sale, monitorizeaza indeaproape evolutiile din Kiev si din regiuni si actualizeaza permanent alertele de calatorie. In acelasi timp, prin oficiile diplomatice din Ucraina, acorda asistenta consulara daca este solicitata.

Pe un plan mai larg, vorbim de influente care se regasesc in plan regional, cum ar fi atractivitatea investitionala a Vecinatatii Estice sau aplicarea unitara a standardelor si reglementarilor.

Speram ca viitorul cadru contractual al Republicii Moldova cu Uniunea Europeana - Acordul de Asociere si componenta sa de liber schimb - sa se aplice pe intreg teritoriul statului vecin, in frontierele international recunoscute, astfel incat sa poata genera prosperitate si bunastare pentru cetatenii de pe ambele maluri ale Nistrului.

Credeti ca in Republica Moldova se poate repeta situatia din Ucraina? In ce conditii? Cine si cum poate impiedica acest lucru?

Cred ca trebuie sa pornim, inainte de toate, de la date concrete. Reamintesc ca Republica Moldova nu a avut ezitari, nici in momente mai complicate in plan regional, cu privire la cursul sau strategic - spre integrarea europeana. Am constatat, de altfel, acest lucru in modul cel mai direct si mai clar, in timpul vizitei recente a prim-ministrului Romaniei la Chisinau, din 21 februarie.

De asemenea, Republica Moldova are in fata un calendar confirmat care ghideaza eforturile sale de reforma pe acest an. Mentionez aici liberalizarea vizelor, asteptata a se produce in urmatoarele luni - de altfel, joi, 27 februarie a fost parcurs un pas procedural foarte important, si anume votul, covarsitor favorabil, in planul Parlamentului European, pe care MAE il saluta cu caldura.

Moment istoric pentru R. Moldova: Fara vize in Europa

Apoi, semnarea Acordului de Asociere, insotit de componenta de liber schimb, pana cel tarziu la finele lunii august 2014. Parlamentul de la Chisinau si-a exprimat angajamentul de a ratifica acest document, in actuala legislatura.

Sunt convins ca momentul actual este, pentru Republica Moldova, un catalizator al unor procese deja in curs, de mai mult timp, la nivelul societatii - spre liberalizare, transparenta, sincronizare cu spiritul european si asimilare a valorilor europene.

Astfel de realitati au prins radacini adanci si nu vor putea fi repuse in discutie, indiferent de scenarii sau ipoteze teoretice.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...