Dilema Ucrainei sau ce tie nu-ti place altuia nu-i face

Sambata, 23 Septembrie 2017, ora 18:50
13544 citiri
Dilema Ucrainei sau ce tie nu-ti place altuia nu-i face

Adunarea Generala ONU, desfasurata saptamana trecuta la New York, i-a oferit presedintelui Klaus Iohannis ocazia sa se intalneaca, intr-o pauza, cu presedintele ucrainean Petro Porosenko si sa-i vorbeasca despre situatia invatamanutlui in limba romana din Ucraina, afectat grav de o lege recent votata in Rada Suprema si inca nepromulgata.

De fapt, legea nu-i vizeaza in mod special pe romani, ci pe toti minoritarii din tara, cei mai multi fiind rusi, urmatorii romani, apoi maghiari, bulgari, greci.

Reforma dorita de Kiev prevede ca invatamantul in limbile materne ale minoritatilor nationale sa fie inlocuit cu scoala in limba ucraineana, in mai multe etape, incepand de la 1 septembrie 2018 si pana in 2027.

Este vizibil faptul ca autorul legii a sesizat socul pe care aceasta il va produce in randul populatiei minoritare si a prevazut o esalonare pe zece ani, pentru a-l atenua si pentru ca populatia sa se resemneze in fata masurii.

Scurta convorbire pe aceasta tema intre presedintele roman si cel ucrainean a vizat fara indoiala posibilitatea ca acesta din urma sa se abtina de la promulgarea legii, tinand seama de nealinierea acesteia la principiile europene, de bunele relatii personale existente intre cei doi presedinti, dar si de legaturile dinte cele doua tari vecine.

Ar fi o solutie, ca sa zicem asa, de ceasul al doisprezecelea. Nu stiu in ce masura presedintele Iohannis a crezut ca il poate determina pe omologul sau ucrainean sa faca un asemenea gest de bunavointa, dar reactia acestuia arata ca situatia il depaseste.

Asa cum remarca insusi dl Iohannis, presedintele Porosenko a plecat ingandurat, fara sa faca promisiuni - cel putin in acest cadru nu tocmai formal.

In opinia mea, presedintelui ucrainean ii venea greu sa pronunte un refuz formal, dar ii venea si mai greu sa faca vreo promisiune favorabila. Evident, se simtea intre ciocan si nicovala.

Si asta intrucat problema este mai complicata decat pare. Nu cred ca parlamentarii din Rada Ucrainei au casunat dintr-o data pe romanii din Nordul Bucovinei si de peste Tisa, pe maghiarii din Ucraina Subcarpatica sau pe bulgarii din Buceag, acel Baragan al Basarabiei de odinioara.

Probema de veacuri pentru ucraineni este relatia cu populatia rusofona, sustinuta de la Moscova in secolul trecut, cand in intregul imperiu sovietic se vorbea numai rusa ca limba oficiala, iar limbile nationale erau tolerate in stil demagogic, considerate mai mult jargon decat limba, un fel de a cincea roata la caruta.

Protipendada sovietica din marile orase, scolita in buna parte la Moscova, nu vorbea limba locala, practicata mai mult in mediul rural - ca sa zic asa, la tara - in timp ce "orasenii" se dadeau intelectuali, etaland rusa.

Ma pun in situatia ucraineanului de rand si ma gandesc ce a simtit el in acel iulie 1990, cand a aflat ca Ucraina devine stat independent, ca limba ucraineana nu va mai fi nici jargon si nici a cinca roata la caruta, ca urmasii lui vor invata la scoala de acum inainte in limba lor materna, ca el insusi va vorbi in aceasta limba la serviciu si ca s-a inversat rolul.

Fara indoiala ca ucrainenii isi cunosc bine si istoria, iar in acest context problema devine chiar mai adanca. Daca ar fi s-o luam ab ovo, adica de la inceputul inceputului, ne aducem aminte de "Rusia Kieveana" de acum aproape un mileniu, de Marele Ducat al Lituaniei care a stapanit Ucraina in evul mediu, apoi de Rusia Tarista, in sfarist cea Sovietica. In toate acestea, Kievul - caci Ucraina nu exista ca stat - a avut alta limba oficiala decat cea ucraineana - in principal, rusa.

Secole in sir, ucrainenii au avut sentimentul opresiunii printr-o limba oficiala care nu le apartine. Iar dupa ce limba ucraineana a devenit limba oficiala, populatia rusofona a continuat sa se afirme tot mai insistent in scoli, institutii si in societate, cu limba rusa. O reactie la aceasta situatie era inevitabila si iata ca ea s-a produs, nu tocmai fericit, prin legea recent votata.

Mi se pare de inteles demersul Kievului de a-si impune limba de stat in intregul invatamant, dar asta n-ar trebui sa afecteze romanii sau ceilalti minoritari, pe care-i loveste colateral rafuiala ruso-ucraineana.

Nu sunt in masura sa propun solutii, dar aici este una din acele situatii unde trebuie impacata si capra si varza. Iar compromisul este posibil numai printr-o reglementare discriminatorie, care sa stavileasca ofensiva lingvist-nationalista, acolo unde aceasta devine periculoasa si sa nu afecteze minoritarii inofensivi.

Ideea n-ar fi in stil perfect european, dar este de preferat fata de actuala legea recent votata, profund antieuropeana si cu efecte colaterale neasteptate.

„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Primarul de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, este cotat cel mai bine în majoritatea sondajelor de opinie pentru a câștiga Primăria Capitalei. El este văzut adesea „pe teren”,...
#Ucraina invatamant romanesc, #limba romana scoli Ucraina, #Iohannis vizita Porosenko , #Ucraina
Comentarii
Poza MosGerila
MosGerila
rank 5
Poza ScoalaTe
ScoalaTe
rank 1
Solutia e simpla. Retrocedarea tinuturilor ce nu apartin Ucrainei.